Dorin Cioabă, regele autointitulat al romilor, susține că procesul va fi unul internațional, iar Biserica trebuie să răspundă pentru perioada în care ar fi contribuit la sclavia romilor din România. Acesta vrea, de asemenea, ca instituţia să-şi ceară şi scuze public față de această etnie. Reprezentanţii Patriarhiei Române spun că intenţia nu are nicio justificare reală.

Regele autointitulat al romilor Dorin Cioabă este nemulţumit de faptul că mai marii bisericii nu și-au cerut niciodată scuze public pentru momentul istoric petrecut în urmă cu aproape 170 de ani.

”Dorim doar o recunoaștere la ceea ce a fost, nu schimbam cu nimic istoria. Nu cerem să ni se dea ceva, cerem doar o recunoaștere. În cazul în care Biserica Ortodoxă va refuza așa cum a făcut-o până acum, noi atunci ne vedem nevoiți să apelam la instanța de judecată”, a spus Dorin Cioabă, regele autoproclamat al romilor, potrivit stiri.tvr.ro.

Reprezentanții Patriarhiei Române apreciază intenția regelui autointitulat al romilor Dorin Cioabă ca fiind nejustificată, având în vedere că anii de robie a romilor au fost consumați în vremea de dinaintea apariției Statului român modern, dar și și a entității juridice a Bisericii Ortodoxe Române.

Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt al BOR Vasile Bănescu a ținut să puncteze că: “Ține de onestitate intelectuală și morală să spunem public și răspicat că nu toți romii erau robi, că nu toți robii din Țările Române erau romi și că robi au fost și foarte mulți români, tătari sau turci în aceeași epocă și în același spațiu geografic”.

”Nu cred că trebuie să blamăm o singură instituţie că este vinovată. Deopotrivă clasa boierească a avut un rol important, depotrivă toţi domnii medievali din Ţările Române. Reabilitarea unei populații întotdeauna în suferință sau care a fost marcată de o tragedie este necesară în istorie. Pe ce cale? Asta cred că trebuie să țină cont de realitățile locale”, a precizat Mihai Manea, istoric.

”Această muncă nu era una a unui sclav. Există o distincţie între robie şi sclavie. Robia presupunând o anumită reciprocitate în natură şi Biserica a intrat în relaţie cu romii potrivit unor instituţii sociale uzuale în perioada istorică respectivă. Apoi, aspecte de fond. Primul proiect de eliberare a romilor i-a aparţinut Mitropolitului Neofit Cretanul. Să nu se uite asta. Apoi, arhimadritul Iosafat Snagoveanul a fost revoluţionar la ’48, a militat pentru dezrobirea lor, iar arhimandritul Calinic Şerboianu de la Cernica a avut o intensă activitate în sprijinul romilor”, a spus Luigi Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române din București.