Doamnelor și domnilor senatori, nu se poate clădi o ordine durabilă împotriva instinctului național al popoarelor. Această propozițiune, pe care experiența istoriei o confirmă în repetate rânduri, își găsește astăzi o nouă ilustrare.

Poporul german, divizat prin împrejurări istorice, a urmărit în mod constant realizarea unității sale. În împrejurările actuale, această aspirațiune a găsit condițiile favorabile pentru a se realiza. Dar dacă, din punct de vedere al principiului național, acest fapt poate fi înțeles, din punctul de vedere al raporturilor internaționale, ea ridică probleme de o mare gravitate. Europa se găsește în fața unei situații noi în care echilibrele stabilite după război sunt puse în discuție. Dar nu putem să nu constatăm că modul în care s-a produs această transformare pune în lumină un fapt de mare însemnătate pentru viitorul Europei: rolul din ce în ce mai hotărător al forței în soluționarea conflictelor internaționale. Într-o lume în care tratatele ar trebui să constituie temelia relațiilor dintre state, vedem cum ele sunt înlăturate sau modificate sub presiunea unor împrejurări de fapt. Aceasta este o realitate pe care nu o putem ignora.

Care va fi sfârșitul nemijlocit al acestei rezonanțe universale, nimeni n-ar putea pronostica azi. Problema nu este închisă. Ea se prelungește în toate direcțiile și interesează, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele Europei. Pentru țările mici, această situație prezintă un interes cu totul deosebit. Ele se găsesc într-o poziție în care ar trebui să urmărească, cu cea mai mare atenție, evoluția evenimentelor și să-și adapteze politica la noile realități. Nu este momentul pentru judecăți pripite sau pentru atitudini dictate de pasiune. Este nevoie de calm, de discernământ și de o justă apreciere a intereselor permanente.

România, prin situația sa geografică și prin structura sa națională, nu poate rămâne indiferentă la aceste transformări. Ea este legatăprin multiple fire de viața Europei și orice modificare a echilibrului continental se răsfrânge asupra ei. De aceea, trebuie să privim evenimentele nu numai în ele însele, ci și în raport cu interesele noastre proprii.

În fața acestor împrejurări, datoria noastră este să ne întărim forțele proprii și să ne consolidăm organizarea internă. Un stat care nu este bine închegat înăuntru nu poate face față cu succes frământărilor din afară. Trebuie să avem conștiința clară a intereselor noastre și voința fermă de a le apăra. Politica nu este o problemă de simpatie sau de antipatie, ci o problemă de interese. În această ordine de idei, România trebuie să urmărească menținerea echilibrului și să evite angajările care ar putea să-i compromită libertatea de acțiune. Experiența trecutului ne arată că națiunile care nu știu să se adapteze la schimbările vremii au fost înlăturate sau reduse la un rol secundar.

Nu ne putem permite această soartă. De aceea este necesar să privim realitățile în față și să tragem din ele concluziile care se impun. Istoria nu îi așteaptă pe cei care ezită. Ea merge înainte împinsă de forțe care nu țin seama de dorințele noastre. Dacă vrem să ne menținem locul în rândul națiunilor, trebuie să fim pregătiți.

Doamnelor și domnilor senatori, am citat mai multe extrase din discursul intitulat „Cotropirea Austriei de către Germania hitleristă”, rostit de academicianul Octavian Goga în aula Academiei Române la 1 aprilie 1938, la scurtă vreme după anexarea Austriei de către Germania nazistă, 12 martie 1938. Acest discurs exprimă poziția sa față de nazismul expansionist german și atitudinea pe care ar fi trebuit să o aibă statul român în fața unor asemenea agresiuni.

Reamintesc că, la cererea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului, un ONG din Arad, Primăria Iași a dispus ca bustul poetului și academicianului Octavian Goga, fost premier al României, să fie îndepărtat din zona Parcului Copou. Aceasta ca urmare a noilor prevederi din așa-numita lege Vexler, care interzice menținerea în locuri publice a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative ale unor persoane care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Aceeași asociație a cerut în instanță schimbarea denumirii Bibliotecii Județene din Cluj, care poartă numele de Octavian Goga, invocând aceleași prevederi ale Legii numărul 241/ 2025, cunoscută drept Legea Vexler II. Procesul respectiv are termen pe 28 aprilie. Precizez că totalul estimat al străzilor din România care poartă numele lui Octavian Goga este de aproximativ 800, la care se adaugă numele școlilor, bibliotecilor și instituțiilor care poartă numele marelui poet al pătimirii noastre. Propun ca toate aceste străzi, școli, biblioteci, instituții să poarte de acum încolo numele Silviu Vexler, spre veșnică rușine a Parlamentului României, care a votat Legea 241/2025 și a poporului român care a îngăduit așa ceva.

Precisez, de asemenea, că Legea 241/2025 a fost votată de 74 de senatori și 173 de deputați. Vă mulțumesc. Dumitru Manea, senator SOS România, circumscripția 24 Iași.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]