Emilia Diaconescu: Relația mea cu TRENUL

Ce-o sa ma fac atunci cand nu voi mai putea sa calatoresc cu trenul?
De ce cu trenul? Pentru ca m-a ferit Cel de Sus de posibilitatea de a avea un autotuturism (pe care cred ca nu l-as fi exploatat deoarece,de cate ori urc intr-o asemenea masina, imi este rau)!
Am preferat trenul,pe care l-am cunoscut in prima excursie ( de o saptamana, organizata de scoala)
din viata mea,in 1968, in vacanta dintre clasa a XI-a si a XII-a. Atunci, cu 70 de lei!!!! am facut un circuit pornind de la Rosiorii de Vede,cu oprire la Craiova, apoi la Timisoara, Arad, Oradea si cu intoarcere pe la Cluj, Sibiu, Valea Oltului, Rosiorii de Vede.
In prima noapte, la Craiova, aproape ca n-am dormit,de ametita ce eram in urma mersului, in premiera, cu trenul,
Ulterior, cand am fost patru ani studenta la Sibiu, tot trenul m-a dus la facultate si m-a adus tot la Rosiori. Aveam foi de drum date de la secretariat, cate doua (dus -intors) la vacante. Un drum spre Sibiu l-am facut, nu mai stiu in ce an eram, impreuna cu un coleg de la Drept Administrativ,care era dintr-un sat de langa Balta Suhaia. El a adus atunci peste fript iar eu am scos minunata paine de test facuta de mama! Ce bine am mancat!
In 1972 am fost in tabara la Costinesti, tot cu trenul si realizand o noua premiera – intalnirea cu marea. La Bucuresti am gasit-o pe colega Aurelia (din Balcesti,VL), ne-am luat costume de baie de la ,,Victoria,, si, la tren, spre litoral!
Viata m-a aruncat departe de locul drag al nasterii mele,de aceea, tot prietenul meu, saracul, m-a transportat ,acum si cu doi copii , pe o distanta apreciabila.
Am indurat aglomeratii de nedescris,calduri sufocante,geruri chiar, dar nu am renuntat la placerea de a calatori cu trenul.
M-am bucurat cand s-au introdus trenurile cu un grad sporit de civilizatie si dotare(I.C).,aveam ziare, sucuri, ciocolatele,dar minunea a durat putin! S-au mentinut doar preturile mai ridicate, dotarile evaporandu-se!
Am avut si o calatorie de cosmar,Bucuresti-Rm.Valcea, intr-o vara, cu Sageata Albastra! Grupul sanitar (dispus intr-un semicerc,la mijlocul vagonului) s-a defectat imediat dupa plecarea din Bucuresti. Nu va spun ce am indurat pana la Valcea,pentru ca nimeni nu a luat nicio masura de a repara instalatia, iar de scuze si despagubiri, nici pomeneala!
Acum, ca pensionara, am sase tichete de calatorie, cu reducere, pe care le folosesc integral.
Imi place trenul, desi, cu noile tipuri de vagoane trebuie sa asculti tot ce se vorbeste (nu mai sunt compartimentele care mai ofereau o oarecare intimitate).Toti calatorii, tineri, batrani, au o singura preocupare de cum au urcat: cercetarea insistenta a telefonului! Am costatat,cu mare regret,ca eu si unul sau doi calatori mai deschidem o carte.
Constat ca anii trec (voi implini 68 la toamna) si nu stiu cat ma voi mai putea intalni cu prietenul meu,trenul….Sunt sigura ca imi va lipsi…
E.Diaconescu (cu scuzele de rigoare pentru micimea subiectului,fata de problemele cruciale ale omenirii).