Fă-i de rușine, Doamne, pe călăi
Învie Dumnezeu pentru noi toți,
Învie Fiul său cel răstignit,
Iar noi, sorbind lumina învierii
Vom merge lângă cei care-au murit
De mii de ani ne tot rugăm de moarte
Să stea la locul ei, ca noi să fim
Vii, calzi, destui chiar credincioși,
Nu monumente reci în țintirim
Dar ea apare, reapare hâdă
Ne dă ocol, hapsân, chiar de-nviere
Fă, Doamne, o minune, dacă poți,
Iartă-l pe cel ce-n noaptea asta piere
Ieri mi-a murit, fără-a mai prinde Paștii
Fără-a purta a spinilor cunună
O cineva, o pajiște de suflet,
A fost mereu miloasă și-a fost bună
Învie-i, Doamne, sufletul, chiar trupul
Că încă e aici, nu s-a răcit
Fă o minune, cum ai mai făcut
Cu Fiu-ți fără vină răstignit
Arată-ne o clipă de-ndurare
Fii bun, chiar dacă mulți ajuns-am răi
Fă-i inutili pe cei care ucid
Fă-i de rușine, Doamne, pe călăi
Că azi ne prea ucidem între noi
Dând cu toporu-n viața de apoi
P.S.
Azi omul umple lumea cu durere
Iar de la Dumnezeu vrea Înviere.
Lucian Avramescu, 7 aprilie 2018, Sângeru