O majoritate covârșitoare a românilor, respectiv 71,9%, s-ar exprima în favoarea unirii României cu Republica Moldova în eventualitatea unui referendum, conform datelor publicate joi, 7 mai, de INSCOP în cadrul Barometrului Informat.ro. Totuși, sondajul evidențiază un scepticism semnificativ, peste o treime din populație considerând că acest obiectiv nu se va concretiza niciodată.

În detaliu, 71,9% dintre participanții la studiu au indicat că ar vota „DA” pentru unire, în timp ce 21,4% s-ar opune acestui demers. Restul procentelor sunt împărțite între cei nehotărâți (2,1%), persoanele care nu s-ar prezenta la urne (3,2%) și cele care au preferat să nu răspundă (1,4%).

Analiza pe categorii de public arată că susținerea cea mai fermă pentru proiectul unirii vine din partea bărbaților și a simpatizanților USR, aceștia înregistrând procente peste media națională.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a explicat contextul acestor cifre într-o postare pe Facebook: „Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”.

Referitor la orizontul de timp în care s-ar putea realiza unirea, doar 8,4% dintre români cred că acest lucru este posibil în următorii 3 ani. Alți 13,3% estimează un termen de 5 ani, în timp ce 29,3% prevăd o durată de cel puțin un deceniu. În schimb, 34,7% dintre respondenți sunt convinși că unirea nu va avea loc niciodată, iar 13,7% nu au oferit un răspuns.

Perspectiva unui termen de peste 10 ani este împărtășită cu precădere de votanții PNL și USR, bărbați, persoane cu studii superioare, locuitori din București sau orașe mari și segmentul de vârstă 30-44 de ani. La polul opus, ideea că unirea nu se va realiza niciodată este mai prezentă în rândul votanților AUR, al femeilor, al persoanelor între 45 și 59 de ani și al angajaților din sectorul public.

În ceea ce privește identitatea comună, 70,6% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”. De cealaltă parte, 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu una limbă diferită și cu propria lor soartă”, în timp ce 3,9% nu știu sau nu răspund.

Recunoașterea identității românești a moldovenilor este mai ridicată în rândul simpatizanților PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și urbanul mare, precum și al angajaților din mediul privat. În schimb, opinia că moldovenii reprezintă un popor distinct este mai frecventă la votanții AUR, femei, persoane cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitori din mediul rural și angajați la stat.

Cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” a fost realizată în intervalul 14-21 aprilie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a cuprins 1.100 de persoane de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României pe criteriile socio-demografice relevante. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]