Fereşte-te de furia unui om răbdător. (John Dryden)

femeie inteligenta 1

Furia, o emoție/stare mai mult distructivă ce cauzează un dezechilibru cutremurător asupra noastră și sunt mulți oameni care se lasă pradă sentimentelor negative. Este bine să te lași pradă atunci când acestea sunt pozitive însă atunci când sentimentele sunt negative se nasc automat stări pe care de obicei le încadrăm în una din următoarele categorii: furie, deprimare, anxietate, inconfort, apatie, frică etc. Sincer am fost absorbită de titlul articolului, inițial găsit în citatul lui John Dryden care a scos la iveală o parte din mine, partea cea care rabdă ”tot”, apoi suferința mă cuprinde instantaneu și treptat sunt acaparată de furie ca reacție a stărilor de tristețe, de vină și confuzie. Și sincer bine a zis J. Dryden, ferește-te de omul care a acumulat pe parcurs furia, ferește-te. ”Furia nu va dispărea atâta timp cât în suflet porţi resentimente.” John Dryden
Ferește-te de furia omului răbdător….acela e în stare în mii de feluri să-ți spună adevărul, care nu întotdeauna e ce-l pe care vrem să-l auzim și de cele mai multe ori e cu gust amar.

Ferește-te de furia omului răbdător…. acela poate să-ți arate și partea lui ”întunecată”, și să fii surprins până la delir de incapacitatea ta de a-i răspunde.
Ferește-te de furia omului răbdător….tăcerea îi trădează curajul său, iar răbdarea selecția emoțiilor.
Ferește-te de furia omului răbdător….acela poate să spună repede ce are de zis și tot atât de repede să dispară definitiv din viața ta.
Ferește-te de furia omului răbdător… deoarece răbdarea e înțelepciune, iar un om înțelept e de neprețuit, dar și de temut.

A fi furios, a fi răbdător, a fi……contradicția stărilor e egală cu ceea ce te confrunți zi de zi, cu factorii externi și a persoanelor pe care le ia în preajmă. De cele mai multe ori am păstrat calmul, am urmat în sine cei șapte ani de acasă, cu calmitate și respect chiar și pentru acele persoane care nu merită nici un minut din viața mea, dar asta m-a marcat într-o oarecare măsură. Adevărat sau nu, poate fi doar concluzia mea, sau poate ca fiecare să confirme sau să infirme teoria mea, dar am înțeles că fiecare frustrare și stare de furie controlată m-au făcut dură, cu rețineri de emoții, mai calculată, și nu dură și reținută cu ceilalți-ci cu mine însămi, cu timpul mi-am pus restricții, rețineri la anumite stări, și un echilibru nesănătos asupra-mi propriei ființe, o balanță între a nu face și ce e corect să fac, am întrerupt lanțul acțiunilor ce le înfăptuiam în adolescență fără griji de consecințe, am maturizat precoce stările, ființa, gândirea. Furia a distrus fragilitatea din mine! Furia e nimicitoare! (…)
.
Și nu am fost răzbunătoare, sau rea, nu, am păstrat calmitatea furiei, mi-am suprapus stările negative de furie și complicat sau nu- am ignorat, momentul, sentimentul, persoanele, ignoranța am luat-o ca pe o armă de conservare a-mi propriei persoane, o uneltă de autoprotejare. Și teamă să-ți fie de un om calculat, bine echipat cu înțelepciune atunci când e furios, mai bine condamnă-ți cuvântul și abținete de a-l mai enerva.

În viața de zi cu zi avem nevoie de răbdare. De echilibru emoțional. De starea de bine. Știm că putem fi fericiți din lucruri minore ce le avem și le vedem în fiecare zi. Dar pentru a putea aprecia aceste lucruri și a ne bucura de ele trebuie să avem răbdare, altfel nici nu le vedem. Răbdare de aur……răbdarea ca o virtute. ”Ai curaj pentru marile supărări din viață și răbdare pentru cele mici. ” Victor Hugo
Notă: Furia, grea pacoste, pe mine furia m-a marcat, răbdarea m-a învățat lucruri iar viața mi-a dăruit ce-i mai frumos, viață! Un gând cald din suflet, de la Apostol Cristina!
Autor – Apostol Cristina – Vorbe pentru suflet (blog)

Parteneri