Relația tensionată dintre președintele Volodimir Zelenski și fostul comandant-șef Valeri Zalujnîi a început să se manifeste încă din primele luni ale invaziei ruse din februarie 2022. Zalujnîi a dezvăluit că un moment critic a fost reprezentat de percheziționarea biroului său de către agenții Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), acțiune pe care a catalogat-o drept „un act de intimidare”, avertizând că incidentul ar fi putut afecta unitatea națională într-o perioadă crucială.

Incidentul a avut loc în timp ce ofițeri britanici se aflau în sediul său din Kiev. Deși zeci de agenți SBU au descins la fața locului fără a oferi explicații clare, Zalujnîi a refuzat să le permită accesul la computere sau documente oficiale. În timpul intervenției, acesta l-a contactat pe Andrii Iermak, șeful de atunci al biroului prezidențial, transmițându-i că va „respinge acest atac pentru că știe cum să lupte”. De asemenea, l-a sunat pe Vasyl Malyuk, șeful SBU de la acea vreme, care a negat că ar fi avut cunoștință despre operațiune.

Ulterior, s-a descoperit că SBU obținuse un mandat de percheziție pentru adresa respectivă, invocând existența unui club de striptease administrat de o grupare criminală. Deși localul fusese închis înainte de începerea războiului, locația fusese transformată în centrul de comandă al lui Zalujnîi, fapt care, potrivit acestuia, era cu siguranță cunoscut de serviciile de securitate. Deși SBU a susținut ulterior că percheziția nu a mai avut loc și că situația a fost clarificată, tensiunile au rămas la cote înalte.

Divergențele s-au extins și asupra strategiei militare, Zalujnîi criticând modul în care a fost gestionată contraofensiva din 2023. Planul său, elaborat împreună cu partenerii NATO, viza o concentrare masivă de forțe pentru eliberarea regiunii Zaporijjia și avansarea spre Marea Azov. Totuși, acesta a afirmat că „forțele au fost dispersate, diluând puterea de atac”, în timp ce Zelenski a pus rezultatele modeste pe seama lipsei de armament de la aliați și a numărului limitat de trupe.

După demiterea sa în februarie 2024 și numirea în funcția de ambasador la Londra, popularitatea lui Zalujnîi a continuat să crească. Un sondaj Ipsos realizat în ianuarie 2026 indică faptul că acesta se bucură de un sprijin de 23% într-un eventual scrutin, depășindu-l pe Zelenski, care este cotat cu 20%. Deși a fost abordat în primăvara anului 2025 de Paul Manafort, fost consultant al lui Donald Trump, Zalujnîi a refuzat orice colaborare politică, declarând: „Până când războiul se va încheia sau legea marțială va fi ridicată, nu voi discuta acest subiect”.

În contextul avansului lent al trupelor ruse și al presiunilor internaționale pentru pace, Zelenski a acceptat un plan propus de Donald Trump ce prevede alegeri post-război. Într-un editorial publicat în Telegraph pe 29 noiembrie 2025, Valeri Zalujnîi a subliniat necesitatea unor reforme profunde și a luptei împotriva corupției. El a punctat că finalul conflictului trebuie să aducă „schimbări politice”, menționând că „pacea, chiar și în anticiparea următorului război, oferă o șansă pentru schimbări politice, pentru reforme profunde, pentru redresarea completă, creșterea economică și întoarcerea cetățenilor”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]