La data de 4 iunie 2026, în orașul Sankt Petersburg, a fost oficializată „Declarația de la Sankt Petersburg”. Acest document reprezintă finalizarea unui an de discuții parlamentare purtate între Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat din Federația Rusă și anumiți membri ai Parlamentului European.

Conform textului adoptat, acest proces de comunicare a fost demarat în luna mai a anului 2025. În ciuda tensiunilor de pe scena internațională, dialogul a continuat constant prin intermediul unor videoconferințe și al unor întâlniri fizice organizate în locații precum Soci, Geneva, Istanbul și Sankt Petersburg.

Agenda discuțiilor a cuprins subiecte critice pentru stabilitatea globală, printre care conflictul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. De asemenea, au fost abordate teme legate de cooperarea în domeniile universitar, cultural și sportiv, perspectivele de refacere a legăturilor dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, dar și noi variante de colaborare economică.

Documentul evidențiază faptul că acest format de dialog constituie, în prezent, singura cale de comunicare activă, deși cu caracter neoficial, între o instituție a Uniunii Europene și autoritățile de la Moscova. Rolul diplomației parlamentare este astfel subliniat ca fiind esențial pentru menținerea contactului în perioade de criză geopolitică.

Semnatarii „Declarației de la Sankt Petersburg” sunt Leonid Sluțki, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, și doi europarlamentari: Diana Iovanovici-Șoșoacă, reprezentând România, și Fernand Kartheiser, din Luxemburg.

În urma acestui eveniment, eurodeputatul Diana Iovanovici-Șoșoacă a transmis un mesaj public: „Au vrut să mă protejeze de ceea ce va urma, dar am insistat ca România să aibă semnătura mea, indiferent de consecințe. Pentru mine a existat un singur lucru important: România să fie prezentă.”

„Prea mult timp alții au vorbit despre noi fără noi. Prea mult timp România a fost împinsă la marginea deciziilor care îi influențează direct destinul. Astăzi am demonstrat că România poate și trebuie să existe pe harta politică a lumii”, a mai adăugat aceasta.

Diana Iovanovici-Șoșoacă a susținut că momentul reprezintă un punct de cotitură istoric: „Astăzi s-a scris istorie. România și Luxemburg au deschis porțile diplomației și ale discuțiilor cu Federația Rusă prin cei doi eurodeputați care au avut curajul să participe la acest dialog într-un moment în care majoritatea preferă blocajul și lipsa comunicării.”

Referindu-se la importanța reprezentării naționale, europarlamentarul a declarat: „Am scris istorie. Cândva scriau România pe un șervețel și o tăiau în bucăți. Astăzi România stă la masa negocierilor, este prezentă, are voce.”

„Împreună cu colegul meu, europarlamentarul Fernand Kartheiser, am demonstrat că diplomația parlamentară poate construi punți acolo unde diplomația oficială întâmpină dificultăți. Am ales dialogul, pentru că pacea nu poate exista fără comunicare”, a precizat Șoșoacă.

Aceasta a subliniat că demersul său nu vizează beneficii personale: „Indiferent ce va urma, am scris istorie pentru țara mea. Nu pentru funcții, nu pentru aplauze și nu pentru avantaje politice, ci pentru dreptul României de a fi prezentă acolo unde se discută despre viitorul Europei și despre securitatea cetățenilor săi.”

„Cred cu tărie că pacea nu se construiește prin izolarea interlocutorilor, ci prin existența unor canale de dialog. Istoria ne-a arătat că toate conflictele se încheie la masa negocierilor. Cu cât dialogul începe mai devreme, cu atât șansele pentru pace sunt mai mari”, a completat eurodeputata.

În finalul declarației sale, Diana Iovanovici-Șoșoacă a afirmat: „România trebuie să fie prezentă oriunde se discută despre securitatea Europei, despre pace, despre stabilitate și despre viitorul continentului nostru. Acesta este mandatul pe care îl înțeleg și pe care îl voi apăra.”

Prin acest act diplomatic, România participă la o inițiativă parlamentară de nivel european, într-un context în care securitatea continentului depinde de existența unor canale de negociere. Europarlamentarul român și-a reafirmat intenția de a susține interesele țării prin inițiative care vizează stabilitatea și respectul reciproc între state.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]