m-a îmbrățișat
Vali,
băiețelul cu ochi albaștri
cu brațele lui mici
m-a cuprins
repede,
pe neașteptate

în ochii lui
cerul tot se oglindea
în ochii lui
marea se făcea mică
ochii lui
povesteau
cele mai nobile sentimente

copiii nu îmbrățișează oricum
ei evită salutul acesta
mai ales cu necunoscuții
îmbrățișările lor
nu cunosc umbra interesului
ei îmbrățișează sincer
dintr-un îndemn lăuntric
pur
ca neaua proaspăt căzută din cer,
ca mângâierea aripii de înger
așa m-a îmbrățișat azi
băiețelul cu ochi albaștri
de la centrul de zi
Sf. Sofia din București
apoi mi-a spus că la Muzeul Pietrei
vrea să mai rămână

l-am asigurat
că va reveni
și atunci
timp mai mult va petrece aici
iar ochii lui
care m-au lăsat să văd dincolo de orizont
m-au crezut

un semn de carte
mi-au dăruit
la plecare
copiii
făcut de mâinile
lor harnice

un semn de carte
pe care scrie
dragoste
bucurie
prietenie
nădejde
inimă
minune
visare
dor
har
lumină