Giorgiana Radu-Avramescu: Păcatul zidit între cer și pământ
ești un înger, mi-a spus
taci, taci am strigat
nu comite-o imensă impietate
îngerii sunt făpturi divine,
pure, imaculate
mie nu doar că-mi lipsesc aripile,
aripile de zbor ceresc,
dar și acelea ale gândului
prind întuneric uneori
înger ești pentru mine,
rostea cu îndârjire
până ce palma cuvântului
a șters prea îndrăzneala
gurii slobode, fără oprire
taci, taci am strigat
îngerii n-au seamăn,
îngerii sunt fără de păcat
îngerii te veghează pe tine,
de mine, pe mine mă apără
ei sunt duh,
sunt trup înaripat
eu sunt doar închipuirea celei ce puteam fi,
sfințenia-mi lipsește cu desăvârșire
pe înger mi-l apropii
dar după locu-i niciodată
nu voi tânji
ești un înger, spunea
sunt păcatul uitat de ploaie,
neșters de vânt,
ocolit de viscol,
zidit între cer și pământ
sunt tot
ce înger nu poate fi
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






