Dragul meu, e soare pe pământ. Însă lumina vine mai mult dinspre oameni, cred eu. Așa simt. La tine, lumină e în permanență. Aici, și nădăjduiesc ca și acolo să fie la fel. Lumânările nu apucă să se stingă. Ard continuu, zi și noapte. La mormântul tău, dar și în biserica din Livadă. Nici în casă nu ți-e întuneric. O candelă cu Maica Domnului veghează asupra noastră și a ta. Chiar și la București, doamna Mariana se îngrijește de acest lucru. Peste tot, pe unde ai trăit și ai iubit, pașii amintirilor îți sunt luminați. Să nu te rătăcești. Să găsești drumul ușor de vrei să vii, să ne mângâi în vis.

Dragul meu, îți scriu azi, nu ca să-mi strig durerea, ci să-ți împărtășesc bucuria ce mă copleșește. Căci da, în toată deznădejdea în care mă zbat de când ai plecat, există și ceva bun, ceva ce m-a ajutat și mă ajută în continuare să supraviețuiesc. Acel ceva poartă un nume – OAMENI. Mi-ai lăsat alături mulți oameni extraordinari. Calzi, buni, frumoși. Prieteni vechi, dar și pe cititorii tăi, care au devenit și ai mei, și pe care îi așez fără rezerve la capitolul prețios „Prietenie”. În fiecare zi îmi sunt, ne sunt alături. Cuvintele lor mă ajută să mă vindec. De durere, și chiar de mine însămi. Și nu spun vorbe mari. Mesajele lor sunt hrană pentru sufletul meu. M-ai lăsat singură de tine, dar înconjurată de multă afecțiune. Sunt un om binecuvântat.
De aceea îți scriu, să vezi că dragostea lor pentru tine continuă, dar o împart cu mine și Luciana. Îți las aici câteva dintre numeroasele „declarații” de prețuire și îmbărbătare. Știu că mă crezi pe cuvânt, dar mie îmi este imposibil să-ți traduc bonomia și noblețea, care transpar din cele ce vei citi.

„Giorgiana și Luciana, gândul meu la voi este, sufletul meu acolo este, vă iubesc!! Durere simt dar și iubire dincolo de cuvinte există trăinicia iubirii ce unește inimile noastre!! Putere și iubire în toate câte sunt pe acest pământ!!

Acum și mereu sufletul meu drag și atât, atât de frumos!! Iartă-mă că vorbesc la persoana întâi singular dar o fac cu iubire, cu sufletul, te consider ca și fiica mea, atât de mult te îndrăgesc, te iubesc și sufăr de tot ce trebuie să patimesti în această viață… Chiar dacă ai primit de la Îngerul nostru Grăitor, iubire cât alte soții în 1000 de vieții, este dureros de trist pragul ce trebuie totuși să l treci, de dragul Lucianei cum chiar tu ai spus-o!! Eu am mai avut o stare de înaltă prețuire pentru tine, cât de tristă erai în emisiunea Marinei Almășan, parcă știai bine de ce ești acolo și că…. Poate fi pentru ultima dată, pentru Maestru!! Foarte impresionată am fost atât de tristețea ta vorbitoare cât și de lacrimile permanente în ochii Maestrului.

Georgiana, OM FRUMOS ȘI DRAG MIE, câte zile voi avea TU, Luciana, și nu în ultimul rând, Maestrul, LUCIAN AVRAMESCU veți fi mereu UN DAR DE SUFLET pentru mine. În această viață am învățat atâtea lucruri frumoase și trainice de la voi. Îmi doresc enorm de mult să depășim această pandemie și să ajung la voi, să ajut și eu cum și cât sufletul meu sa fie plin de mulțumire, să te îmbrățișez să te privesc ești atât de frumoasă, ai atâta naturalețe ești simbolul femeii românce la propriu, ești o minune de OM!!

Am citit plângând tot ce ai scris. Am recitit și m-am gândit că așa cum a dospit iubirea în sufletul tău așa acum și durerea…. Poate mulți nu m ar înțelege, dar cei ce mă cunosc la propriu da, pentru că am lucrat printre oameni mici și mari în rang, buni sau mai puțin buni dar i-am înțeles, i am ajutat, i am iubit egal din dorința de a cultiva frumosul, iubirea și bunătatea omenească în toate câte sunt pe acest pământ sau cum îmi place mie să spun, între cer și pământ!!. Iartă-mă, știu că nu ai timp și tihnă de suflet pentru multele cuvinte, dar pentru sufletul meu este ca o alinare să pot să ți transmit tot ce simt. Sunteți și veți fi mereu în sufletul meu! Cu iubire netezim cele mai frumoase gânduri și trăiri, așa am perceput eu viața mereu iar voi sunteți dovada vie!!!! Cu iubire ”(Floricica Stan Nicolescu)

„Ai grijă de tine, Giorgiana! Ești un Om minunat!” (Magdalena Daniela)

„Doamne ajută! Vă urmăresc scrierile de fiecare dată. Consider că Dumnezeu a văzut jertfelnicia dumneavoastră în familie, dragostea și implicarea pe care ați avut-o și o aveți față de nașul Lucian. Dumnezeu primește faptele de milostenie ale omului credincios și sincer. Sunt multe persoane, care deși au fost cununați, nu au făcut ceea ce faceți dumneavoastră. Dumnezeu să vă dăruiască putere să puteți înainta prin aceasta grea încercare a vieții, dar așa cum v-am spus și azi, să nu deznădăjduiți! Dumnezeu să vă binecuvânteze!” (Părintele Florin Valentin Mihalache)

„Draga Giorgiana, Ma gandesc la tine si la Luciana in fiecare zi… si ma rog sa fiti sanatoase si puternice. Ma gandesc ce bine ca o ai pe Luciana langa tine… Mi-as dori sa ne vedem intr-o zi, sa povestim… Orice problema legata de scoala veti avea, sa ma suni la orice ora, te rog!” (Cristina Sebastian)

„Sunteți un înger ,o minune de la Dumnezeu ,doamna Giorgiana R.A! Vă iubesc și știu că toate sacrificiile vă vor fi răsplătite!” (Emilia Diaconescu)

„Scrii atât de frumos si, de fiecare dată mă faci să plâng! Sufletul tău minunat va fi răsplatit de Dumnezeu! Sufletul Maestrului este în continuare cu noi! ” (Reli Rădulescu)

„Si eu gasesc aceste scrisori ”sfâșietoare”, draga Georgiana, dar atit de necesare… Prin aceste scrisori neuitarea nu se va asterne niciodata iar memoria lui Lucian Avramescu va ramane proaspata si vie! Cit despre Luciana stiam ”ca se preface ca e puternica, dar nu e…” Nici nu poate sa fie altfel la virsta ei…Si eu as vrea s-o string in brate puternic si sa-i spun cit de mult l-am iubit noi toti pe Lucian Avramescu si cit de mult ne doare disparitia sa… E ca si cum am pierdut un membru drag al familiei mele! De-a lungul anilor, intre noi, cititorii si marele poet, scriitor si jurnalist se instalase o relatie atit de frumoasa! Mereu avea o vorba buna pentru fiecare, un cuvint frumos de spus! Nu-mi plac cliseele draga Giorgiana, ca scriitor, stiti mai bine decit mine aceste lucruri. Tot ce pot sa spun din experienta mea, este ca un doliu dureaza ani si ani…Sper ca veti gasi puterea si alinarea, este foarte greu…Important este faptul ca aceste scrisori trebuie sa continue, nu stiu la cite sute veti ajunge, la un moment dat va trebui sa fie adunate intr-un volum, ca un omagiu adus dragului nostru Lucian Avramescu! Va imbratisez cu mare drag, Georgiana si Luciana! Poate ca la vara voi ajunge si eu la Muzeul Pietrei. Lucian Avramescu a plecat dar ne-a lasat atitea lucruri frumose…Nu, Lucian Avramescu nu a murit… sa avem grija de EL! Va iubesc, Georgiana si Luciana! Aveti grija de voi, eu ma gindesc zilnic la voi, nu sunteti singure! (Gabriela Aninaru)

„Bună seara, Giorgiana! Am reascultat vocea ta de la aniversarea din august a maestrului. Ai o voce caldă, potrivită pentru televiziune, gândeam astă vară. Și un fel de echilibru și rigoare, atât in voce cât și în această ultimă scrisoare. Tu si Luciana veți merge mai departe cu tărie, iar maestrul ar putea fi mandru de voi. Ne sunteti dragi, vă urmărim” (Antoaneta Gavril)

„Vă citesc cu drag fiecare rând pe care îl publicați” (Băjinaru Cornelia)

„Menții flacăra aprinsă de maestru , în aceeași formă și culoare ! Ce frumos!„ (Genoveva Ginga)

„Cu dragoste si imbratisari, doamna Georgiana! Sunteti minunata alaturi de Luciana si de domnul Avramescu pe care il consider inca pamantean!” (Carabat Maricica).

„Ce mult îmi plac scrisorile dumneavoastră!
Continuati ,vă rog ,să Îi scrieți și să ne alinati dorul de POET .
Admirație și respect !” (Florica Radu)

„Scrisorile acestea minunate sunt lectii de viata pentru cei care nu trait o iubire adevarata sau pentru cei care cauta o astfel de traire… vindeca suflete si dau speranta… numai bine va dorim, dragele noastre, cu gindul la salutul nostru obisnuit de “ zori buni”!” (Marina Pătrănoiu)

Ce spui, dragul meu? Eu sunt copleșită. Și mi-e teamă. Teamă ca nu cumva să nu merit aceste cuvinte, această încredere. Dacă nu mi s-ar cuveni atâta dragoste? N-ar fi păcat de dăruirea aceasta fără rezerve?

Ți-am redat doar o mică parte a mesajelor, pentru a nu mă lungi. Altfel ele sunt multe. Le-am citit și recitit pe fiecare în parte. Și le mulțumesc tuturor. Petrutza Petruta, cu care tu dialogai în versuri, nu se abate de la vechiul obicei. Îmi transmite mereu, în stilu-i caracteristic, suportul ei sufletesc și rațional. Îmi dă sfaturi de care țin seama. Zamfira Pora, de asemenea ne salută fiecare material, cu vorbe alese, meșteșugite cu talent și înțelepciune. Geta Sandu, teleormăneancă, trăitoare de nevoie de niște ani în Italia, dar care speră ca în curând să revină definitiv acasă, nu doar în vacanță, mă sună în fiecare duminică. Are voce caldă și suflet mai cuprinzător ca județul în care s-a născut. Apoi, Elena Stoica. Inimoasa Elena, din Sibiu, nu ne uită nici ea. Nu cu mult timp înainte să pleci, a făcut un efort uriaș de a ajunge la noi, la Sângeru, pentru a te îmbrățișa. Și ar mai fi de evocat multe nume, dragul meu, dar tu le știi. Așa cum se știu și ei, toți cei care au rămas în continuare alături salutului „Buni zori!”, și site-ului AMPRESS.

Cuvintele mele sunt sărace în a le mulțumi pentru parteneriatul și suportul lor sufletesc. Fără acest sprijin mi-ar fi fost cu mult mai greu. Sunt binecuvântată, și îmi doresc ca prietenia noastră să continue, să fie o prelungire rodnică a ceea ce ai început tu, Lucian Avramescu, cu mult timp în urmă. Eu mă voi strădui să nu dezamăgesc, așa cum nu te-am dezamăgit pe tine. Iar de va fi să mai greșesc, să-mi fie cu iertare. Sunt om!

Sper că am reușit să-ți aduc lacrima de bucurie a existenței pământene. La mine, lacrimile de bucurie, s-au contopit cu celelalte.

Pe curând, dragul meu!
Cu nesfârșită iubire, eu