Giorgiana Radu: Eu vă doresc Crăciun și-An Nou cu bucurii! (La sărbătoare, în rime întâmplătoare)

Ninge cu liniște, cu tihnă îngerească. Așa a fost în fiecare an de când ne știm. Dar noi, prea iuți în alergare, uitat-am spre noi înșine să mai privim.

Azi, zice-se, e-un altfel de Crăciun. Unul mai aspru, amenințător, cu beznă-n geam. Eu contrazic și spun că dimpotrivă. Tragic era dacă din el lipseam.

Bucate din belșug au fost pe masă.
Colindele, chiar de s-au nimerit puține, cântat-au pe Iisus în orice casă.

Cu toată apăsarea lumii, sub greutatea inamicului pervers. Crăciunul a rămas o bucurie, colind la geam și sentiment și vers.

Și dacă ieri îi pretindeam zorzoane. Îi puneam falduri, zbenghiuri, alte freze.
Astăzi am constatat că suntem, suntem. Iar mai presus de asta, ce poate să conteze?

Sarmalele uitate sunt în tuci. Friptura neatinsă aburește. Căci bucuria de-a fi viu domnește.

Dă, Doamne, și la anu’ acest belșug. Îndură-te, fă-ți milă iar de noi. Chiar dacă sunt destui ce te reneagă, noi suntem fiii tăi,

chiar şi cei răi.

Spunând acestea, orice-ar fi și-ar fi,
Eu vă doresc Crăciun și-An Nou cu bucurii!