Giorgiana Radu: Femeia din magazin, coafezele și emisiunile TV

Orașul, ca un furnicar, se arată colorat și cenușiu deopotrivă. Oamenii se grăbesc care încotro, scopul fiind același, dobândirea traiului zilnic. Mimicile arată nivelul mulțumirii de sine, de viața pe care o traversează. Zâmbetul, seninătatea se întrezăresc rar sau aproape deloc, semn că prosperitatea și starea de bine nu se regăsesc în componistica celor mai mulți dintre cetățeni. Într-un magazin alimentar dintr-un cartier bucureștean, o femeie, bunică după vârstă, cere vânzătoarei salam de doi lei și cașcaval de un leu și cincizeci de bani. Le vrea pentru sandviș, explică ea, jenată, de parcă le-ar fi cerșit. Angajata băcăniei nu pare mișcată, fiind probabil obișnuită cu astfel de situații. Eu am tresărit. M-a durut imaginea acestei femei. Îmbrăcată modest, dar curat, fără nicio legătură cu cerșetorii de profesie, își trăiește neajunsul demn. La coafor (mai nou, salon de înfrumusețare), coafezele, care s-au englezit și ele – denumirea neaoșă părându-li-se depășită, au împrumutat titulatura cu circulație internațională hair stylist – , coafezele, spuneam, unele dintre ele afișează o atitudine de dive de Hollywood. Din start pare că tu, care vii la ele să-ți scurteze sau să-ți lungească părul – se poate și așa ceva -, le ești net inferior. Unele sunt lustruite astfel încât reflectă o profesie de altă natură, iar altele par neglijate nu doar de ele, ci și de destin. Exceptând cazurile în care omul și meseria pe care o practică se îmbină frumos, se regăsesc și neghine care țin să-și afișeze superioritatea, probabil pentru a-și mări bacșișul, riscând astfel să-l piardă. Între ele și femeia din magazin, distanța nu ține de vârstă, ci de decență, de moralitate și de educație.
În curtea Televiziunii Române se desfășoară o amplă acțiune care are la bază oameni devotați profesiei lor, care cunosc definiția lucrului bine făcut. Se înregistrează emisiunea „Femei de 10, Bărbați de 10”, moderată de Marina Almășan și condimentată de actorul Claudiu Bleonț, ce va fi difuzată luni și marți pe TVR 2. Contextul, Rusaliile și iubirea. Însă nu pe temă vreau să pun accentul, ci pe implicarea și dăruirea celor ce fac emisiuni TV. Telespectatorii sunt tentați să trateze cu ușurință ceea ce văd pe micile ecrane. Se bucură de cei pe care-i plac, îi înjură pe cei ce nu-i agreează și-i critică pe toți laolaltă din te miri ce. Puțini sunt cei care se gândesc la munca depusă de aceștia, la repetițiile până la cel mai mic detaliu, de la lumini, regie, sunet, imagine, toate însumând responsabilitate și respect pentru privitor.
Sigur că și-n televiziuni, ca peste tot, sunt oameni și oameni. Unii, care nu-s supervedete, trăindu-și cu modestie tribulațiile profesiei, fără emfază, alții omorând cu superioritatea unei priviri, tot ce-i în preajmă. Important e ca, dincolo de grădina televiziunii, să se vadă doar respect pentru telespectator. Uneori se vede.
Indiferent de cine și ce suntem, decența și demnitatea ar trebui să ghideze existența noastră. Bogată sau saracă.

(editorial publicat în Ziarul Prahova)