ce sunt oamenii – mă-ntrebi
un fermoar între deznădejde și speranță
o intrare spre ceva
spre viață, poate, spre generozitate, poate,
spre moarte, poate;
mercurul sublimului urcă și coboară în noi
după legi pe care nimeni
nimeni chiar, nu le-a depistat
nici Newton, nici Pitagora,
nici Iisus Hristos, nici Dostoievski.
ce sunt oamenii – mă-ntrebi
alicele cu care tragem
cu care ne vînăm
în poligoanele planetei
și pansamentele
de pe rana răniților
răniți
cu noi înșine
(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito”)

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]