pot să am vârsta îngerilor
vârsta părinților mei sau chiar vârsta lui Dumnezeu
nimeni nu va consemna niciodată
decesul dragostei în sufletul meu

există iubirea ca un vin tânăr
și ca un vin vechi iubirea târzie
primul se urcă iute la cap
celălalt e mai încet în pahare
și pe scări întârzie

să te apropii de amurg
cu înfiorarea dragostei în tine
nu șchiopătând în cârja singurătății
ci cu odăile inimii pline

să iubești până în ultimul ceas
cu inima, atunci când trupul te lasă
să iubești acvariul umanității multicolor
care-i tragica și fericita ta casă

există iubirea ca un vin tânăr
și iubirea ca un vin vechi păstrat în potire grele
cu ea, cu această iubire, cei norocoși
trec pragul spre stele

(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito II”)