doamnă obișnuință,
am lichidat ultimele îmbrățișări fardate,
cafeaua cu lapte a dragostei
sorbită din ceștile de porțelan
ale ofurilor și ahurilor,
drăgălășeniile ca o halviță,
batistele sterilizate și
adeverința de puritate păstrată
întotdeauna la noi,
am lichidat
distinsă doamnă obișnuință
ultimii o mie de pinguini
care ne aclamau contra unui tarif fix,
gata acum,
ieși cu mine în zăpada mulțimii
bezmetic tăvălindu-ne goi
până când vom învinge
sau ne va lua mama dracului
(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito”)