m-am reîntors, cum vezi copile
nițel mai trist, mai supărat
după-un ocol prelung de zile
în casa noastră din ăst sat

ce iute au chelit copacii
vântul i-a desfrunzit beteag
s-a-ngălbenit la primărie
partea albastră de la steag

e vară, toamnă, primăvară
reper de vreme erau crinii
azi vreau să spun un bună ziua
dar cui, c-au dispărut vecinii

întoarce-te, mi-am zis, știu drumul
calc pe aceleași vechi poteci
dar nu mai recunosc nimic
de parcă duse-s toate-n veci

eu sunt, mă recunoști copile
dar ochii tăi privesc în gol
și sufletu-mi se-ntoarce-n sine
și zidurile-mi dau ocol

m-am reîntors, cum vezi copile
în pustiitul nostru sat
după-un ocol de ani sau zile
și dintre toate ce-am lăsat
doar câinii mei s-au bucurat
în felul lor, că n-au lătrat
(Lucian Avramescu, 18 octombrie 2018, Sângeru)