Aseară m-am culcat în haos
Fum, flăcări, arși, mascați, sicriu
Îmi număr nasturii cămășii
Și-n mod ciudat constat că-s viu

Mă inventariez cu totul
Mă iau la rând calm, migălos
Ochii întăi, văd cer cu ei,
Nas țuguiat și os cu os

Pipăi nevasta și ea-i toată
Biserica-i cu turla-n sus
Cocoșii mei cântă-n cascade
Semn că sunt zori și nu apus

Cine m-a păcălit că lumea
Și mă refer nu doar la sat
Și chiar la-ntreaga omenire
Inexplicabil, brusc a decedat

Spanac, aiurea, baliverne
Mi-e foame-n gât și-aș bea cafea
Dar mai întâi hrănesc mulțimea
De vietăți din curtea mea

Cocorii stelelor s-au dus
Mânați de exigenții zori
V-anunț că merită trăită
Viața nu doar uneori
Ci abundent, de multe ori
Salut, buon giorno și buni zori

P.S.
Constați un junghi la subsuoară,
E greu rucsacul la suiș?
Si eu am amuțit cu totul
Hai, fruntea sus, târâș-grăpiș!

(Lucian Avramescu, 30 ianuarie 2021, Sângeru)