îmi voi pedepsi umărul cu o povară în plus,
imi voi pedepsi tălpile cu un drum mai lung,
îmi voi pedepsi inima cu o nouă dragoste

îmi voi pedepsi ochii cu o nesfârșită noapte polară,
îmi voi pedepsi cugetul cu adânci judecăți fără sens,
îmi voi pedepsi inima cu o nouă dragoste

îmi voi pedepsi unghiile să se cațere pe stânci mai înalte,
îmi voi sângera buzele rostind cuvinte neînvățate
îmi voi pedepsi inima înhămând-o la o nouă iubire

îmi voi pedepsi auzul cu semnale de pe îndepărtate planete,
îmi voi pedepsi viața să mai trăiască viața unei vieți,
îmi voi pedepsi inima incinerând-o pe rugul unei noi iubiri

(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito”)