și totuși
cartierul general al sentimentelor
era în altă parte
între ceea ce pe sine de sine se desparte

ei îl căutau
în ochi, în inimă, în călcâi
urmând adresa nu știu cui

zilnic erau păcăliți
punând mâna
pe ceva aproape nevăzut
ca luna, eternitatea sau săptămâna

vuia în ei nevoia de a găsi
urme undeva într-o zi

sughițau de înfrigurare
oasele lor din ce în ce mai rare

și totuși
cartierul general al sentimentelor
era în altă parte
undeva pe stânga sau pe dreapta
cum intri în orașul moarte
(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito”)