• Home
  • Literatura
  • În loc de „Buni zori!”. Tontoroiul pe inima mea vie

În loc de „Buni zori!”. Tontoroiul pe inima mea vie

lucian avramescu si icoanele

adio, adio, adio îți spun
ție, prăjitură de cofetărie
prea mult ne-am zaharisit împreună viețile
și-ai jucat tontoroiul pe inima mea vie

uite-mă, privește-mă pentru ultima oară
frumos sau boțit sau gras sau dracului mai știe cum
îmi iau tălpășița, pa
mă logodesc cu-al vagabondajului drum

nu-mi trebuie nimic
am două buzunare în care îmi pot vîrî mâinile până la cot
iar un creion și-o hârtie
îmi poate da orice netot

dacă auzi cumva peste ani
că undeva, într-un îndepărtat cătun
la marginea lumii celor închipuite
în dodii vorbește-un nebun
și că între băștinași a durat o religie ciudată
să te gândești că aș putea să fi eu
preotul îndrăgostit de cea mai frumoasă a tribului fată

până una alta însă, adio,
ce-o fi – om trăi și-om vedea
și pentru că totul se-ncheie frumos
nu-mi sta în cale, păzea

(Lucian Avramescu, din volumul „Nu cer iertare 3”)

Parteneri