Ce e privirea pură, mă întrebi,
Iar eu răspund fără-ndoieli – iubire

Melci lunecoși lasă pe umeri bale
Blestemul pângărește morți și vii
Lumea s-a prăvălit în hău, de-a valma
Poetule, nici tu nu poți să știi

Privește, pe asfalt nu mai sunt umbre
Ci pete mari de sânge, îngeri mor
Visul se naște cu artere frânte
Ca un vițel ajuns în abator

Se fac averi din viruși și din crimă
Candoarea nu mai e nici de-mprumut
Se nasc noi generații fără mame
Din tați testiculari cu suflet slut

Și totuși ce-i, întreb, privirea pură
Ochii aceia limpezi, diafani
Care au mame blânde, stele-n faguri,
Și tați ce nu-s doar musculoși cârlani

Când văd că lumea către hău se duce
Se nasc în leagăn prea bătrâni copii
Caut privirea pură și n-o văd
Dacă ar fi, te-ntreb, pe unde-ar fi

Caut-o, zic, nu-n mările-nghețate
Nu-n aerul prin care zboară pești
Caut-o în iubire, doar acolo,
Privirea pură încă o găsești

7 februarie 2021, Sângeru