Lucian Avramescu: Chipul drag al dragei mele

 

mi-e mai drag, Mărite Doamne,
decât cerul plin cu stele
liniștit, dormind pe brațu-mi
chipul drag al dragei mele

admirat-am luna noaptea
gâzele roind din iarbă
fără margini, lumea toată
care azi a prins să fiarbă

mi-a plăcut mersul pe piscuri
și-am purtat la subsuoară
aripa ce Tu mi-ai dat-o
în cel mers nebun pe sfoară

te-am slăvit în gând, Mărite
c-ai făcut din gresii Gea
dar mai inspirat din toate
văd c-ai nimerit femeia

cu căldură ai făcut-o
aveai lacuri, pești și crâng
dar să-ți facă ție Fiu
ți-ai dat seama că n-ajung

sunt ca tine, Doamne Sfinte
dar discret, fără să spui
nu făceam țânțari și broaște
ci-o sculptam pe ea întâi

4 februarie 2021, Sângeru