Copil fiind mă jucam de-a cercul,
Alergarea și ( în)-cercarea cu cercul și nu (în)-carcerarea în celula cercului
Platon, pe care l-am găsit mai apoi,
Pe ulița plină de cărți a adolescenței mele
M-a învățat că perfecțiunea se cheamă cerc
Matur fiind am descoperit cercul cuplului perfect
Intrând prin Poarta Sărutului
Cioplită cu creionul dălții lui Brâncuși
(Un Platon al diasporei românești)
Pe Poarta Sărutului se pupau două jumătăți de cerc,
Se pupau două jumătăți
Care fac perfecțiunea cuplului întreg
Mai încolo am descoperit cercul gol,
Cu o suprafață pătrată,
Cercul cu unghii vopsite în gheare, cercul fără de cerc,
Imperfect ca o iluzie,
Ca atare am decis să cer, ca alegător,
Să dăm jos cercul de pe Poarta Sărutului
Copil fiind mă jucam de-a cercul,
Adolescent , mă jucam de-a Poarta Sărutului, cu semicercul,
Ea era un semicerc, eu eram un semicerc,
Amândoi, ca o închipuire de piatră din Muzeul de azi al Pietrei,
Făceam perfecțiunea în îmbrățișare,
Perfecțiunea noastră nu avea raze, nici simple, nici la pătrat
21 noiembrie 2019, Sângeru