Lucian Avramescu: Peste trei zile urmează să mă nasc

 

Bunicul, după războiul de la Mărășești, a rămas viu
Celălalt, în încercuirea de la Odesa, n-a murit
Doar tata, în război cu el însuși, în adânci tranșee sufletești
A pierit

Mă trag dintr-un neam de războinici exersați
Fragili totuși, în poligoanele în care
Inamicii nu-i nimeresc
Dar ei trag în propria tâmplă, fără scăpare

Distribuie prietenilor

E vară, dealurile se arată date cu verde,
aromată alifie,
În curte cântă cocoșii
Care n-au ajuns reclamă pentru carmangerie

Iubita mea fierbe o ciorbă de păstăi
Ea ține post, mie îmi plac,
Vorbim despre nevoia planetară de oameni cumsecade
Și despre prea mulți care, la maternitate, vin cu ștampila – drac

Peste trei zile urmează să mă nasc
Întâmplarea mi s-ar părea, de n-ar fi prietenii, banală,
De știam ce mă așteaptă, mă întorceam în burta mamei,
Viața, băiatule, îmi zicea bătrânul dascăl din sat, e o mereu reprimată răscoală

Apoi au venit iubirile, șir, ca un lanț de bijuterie
Purtată la gâtul zeiței Venus, sau al alteia ca ea,
Și m-am întors să-l contrazic pe profesorul de clasici
Viața e splendidă, aș fi vrut să-i spun, dar dascălul nu mai era
11 august 2019, Sângeru