Stimați prieteni ai scrisului Adinei Mandalac,
Permiteți-mi să vă invidiez cu dragoste pentru prezența la acest eveniment cultural găzduit de cel mai prestigios liceu din Mizil. Eu sunt biruit de o răgușeală care de câteva zile nu-mi permite să scot un diftong, iar doctorii mi-au recomandat să tac un timp, oricât de greu mi-ar fi. Dacă cineva mă înjură, eu trebuie să dau din cap aprobator. Sper să nu țină mult.
Adinei i-am prefațat primul roman, surprins de acuratețea scrisului unei necunoscute. I-am – scuze pentru expresia frustă – legat buricul ca nou născută în câmpia vastă a prozei și am nășit-o, transformând-o pe copertă din Ady, cu y, în Adina, fără y. Soția mea i-a prefațat o a doua carte de proză, iar acum și-o lansează pe o a treia pe care n-am citit-o. Îi urez succes și-i recomand să se grăbească încet.

Îl salut pe prietenul meu Tavi Știreanu, unul dintre ziariștii care știu carte, într-o lume în care toți știu să scrie și au uitat să citească. Ciocnesc în cinstea domniilor voastre un pahar de vin în gând și unul de ceai din frunze de ceapă – cică ar netezi gâtlejul – pentru reușita lansării.
Cu drag, Lucian Avramescu