A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Lucian Avramescu: Spovedanie despre glonțul care mi-a trecut pe lângă ureche

0 143

 


APRECIAZA ARTICOLUL !

Neliniştea s-a strecurat ca un șarpe în mine
Nici-o pagubă, cu ea zilnic am viețuit,
Țipa către mine o profesoară de nu știu ce,
Astâmpără-te odată, ce dracu ești așa de neliniștit

Azi mi-am descoperit o neliniște nouă
Vorbesc fără consoane, pe bune,
Nu mai pronunț corect r,ț, alte consoane
Toate mi-au dispărut, cu excepția clipei când spun în gând o rugăciune

Mi l-am amintit pe Nichita, bătrân la 50 de ani,
Zeul meu prahovean lungea vocalele toate
Vorbea splendid și dezlânat
Și-l iubeam ca pe un car vechi care merge invers pe roate

Mie doctorii mi-au găsit, fotografiindu-mi îndelung scăfârlia,
O comoție tranzitorie, Apetrei mi-a zis că n-a crăpat niciun vas
Ești norocos, mi-a zis Daniela Bartoș,
Spune mulțumesc că doar cu atât ai rămas

Mulțumesc că pronunț vorbele pe jumătate
Infarct miocardic am făcut când alergam turmele de cârlani
Pe ăsta, cerebral, nu l-am încercat
Până la șaptezeci și unu de ani

Mă spovedesc, ție, cititorule iertător
Care mi-ai spus că mă recunoști după voce, dintr-o mie,
Vocea mea a suferit ceva strâmb de tot
O placă mică de aterom, cică mi s-a suit, în zona vorbirii, pe scăfârlie

Doctorii mi-au recomandat bomboana fondantă a tăcerii
Taci un timp, fii cuminte, nu bea
Placa aia e cât o scânteie
Dar cu scânteia asta nu te juca

Ajuns acasă am meditat îndelung
Sorbind liniștit din palinca mea veche
E bine sau nu-i bine să trăiesc fără consoane?
Și-am lăsat glonțul acestei neliniști să-mi treacă, deocamdată, pe lângă ureche

13 septembrie 2019, Sângeru

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More