Lucian Avramescu: Stau la coadă amintirile să-şi ia rămas bun
Ce bărbat bine am fost, striga de pe deal
Răguşita mea voce, luna ca un jungher deasupra sta rece
Hei lună, eşti şi tu un pic de femeie
Fii niţel mai caldă, veşnicia şi peste tine trece
Stau la coadă amintirile să-şi ia rămas bun
Stau aliniate ca versurile într-o poezie
Mai am timp să le sărut pe amintirea lor de amintiri
Sau altcineva le va scrie
Ca un fag drept pe deal umbra mea
Nicio drujbă n-o taie, umbra e imaterială
N-are scorburi, jderii n-o zgârie
Doar roua, doar roua de dimineață, pe față, o spală
Septembrie 2019, Sângeru