Luminița Zaharia: atipique

 

să dregem busuiocul împreună
să-l punem naș pe omul rău din lună
tu un bărbat decorativ să-mi fii
eu ție – emfizem în poezii
doi ștrumpfi pe-aceeași cracă de măslin
să mă iubești imens, eu… mai puțin
în coccis să n-avem dureri comune
să împărțim doar un rachiu de prune
vedea-te-aș, honey, la televizor
în rol pasiv de public spectator
tu să mă vezi și-n vise drept consoartă
dacă nu vrei o mîță moartă-n poartă
te crezi holteiul protejat de lege
c-ai pedigree, se cam subînțelege
doar eu îți știu teribilul secret:
provii dintr-o canistră și-un poet
nu, nu te șantajez, dar fii de gașcă
nu mă lua cu vremile lui ceașcă
pe cînd erai un mîndru dirijor
care stătea picior peste picior
planificînd din cinci în cinci cultura
bla-blauri noi hibridizînd cu gura
și, ce s-o mai lungim de dragul artei
cezarului să-i dăm codița moartei
iar creditorilor de la portiță
o bombă ambalată cu fundiță

iubitule, nu îmi purta ranchiună –
azi dregem busuiocul împreună!