ai capul dezorganizat
îmi spunea
scrii tot ce-ţi trece prin el
n-ai planul A, planul B,
poveştile tale sunt ca visele,
imprevizibile şi haotice
ba plăteşti tribut înaintaşilor
ba te prostituezi de dragul rimei
dar cel mai ades dai aşa cu barda
şi chiar te crezi barda îndrăgostiţilor nebuni
din frică de sirop devii crudă
(paparudă, caracudă
îl îngînam eu în gînd
fără să mă pot abţine)
nu semeni niciodată cu tine
ca o hidră, ca un balaur
(cu solzi filigranaţi, din aur!)
uite, scrie pe viu despre inima mea
(şi-şi deschise pieptul cu stiletul de tăiat hîrtia)
na, ia de-aici, în direct, poezia!

eu mă miram cum stă aşa ciopîrţit
fără tampoane sau anestezie
şi încercam să înţeleg
ce o fi aia, dom’le, poezie
m-am apucat să îl cos
(că totuşi, totuşi mi-era milă)
cînd văd străfulgerată cum îi creşte
din atriul stîng,
o ditamai zambilă