Cel mai important eveniment din istoria noastră, Marea Unirea de la 1 decembrie 1918, s-a făcut în mijlocul pandemiei de gripă spaniolă. 120.000 de oameni ajunși acolo, fără nici cea mai mică normă de protecție! Ne-am apărat cu mărgele făcute din căței de usturoi și cu voința de a ne uni. Mulți dintre vorbitori aveau stări febrile puternice!!!

În toamna – iarna lui 1918, gripa spaniolă, pandemia despre care se spune că ar fi făcut 100.000.000 de morți la nivel global, mușca din Omenire, lovind aproape toate țările de pe glob. România, de fapt, la acel moment, Vechiul Regat și Transilvania, nu putea face excepție, mai ales că țara noastră fusese implicată, activ, în luptele de pe fronturile Primului Război Mondial, conflagrație de declanșase molima. Chiar și Regina Maria, întoarsă la București, din exilul de la Iași, ce durase aproape doi ani, pe 1 decembrie, avea să se îmbolnăvească de gripa spaniolă, apropiații temându-se pentru viața ei.

Gripa spaniolă a fost la un pas să o ucidă pe Regina Maria. ”O boală oribilă, dureroasă, cum n-am avut în viața mea!”

Dar ceea ce este cel mai interesant – lucru nespus până în zilele noastre – este că Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, s-a făcut în mijlocul acestei pandemii aflată în plină expansiune. Fără norme de protecție, fără izolare, cu vorbitorii de la tribună cu stări febrile, la propriu!

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a fost cel care a demarat o cercetare privind modul în care gripa spaniolă a devenit ”principalul dușman al participării la Adunarea Națională”, în lucrarea ”Inamicul spaniol al Unirii”.

”Luna octombrie 1918 a reprezentat, la nivel mondial, climaxul pandemiei, “luna de groază”. În capitala de atunci a transilvănenilor, Budapesta, o treime din populaţie se îmbolnăvise, iar 50-100 de oameni mureau zilnic. Dar şi lunile noiembrie-decembrie 1918 şi primele luni din 1919 au produs cifre dezastruoase. Ziarul ”Alba Iulia” nota, în ajunul Crăciunului din 1918: <>”.

”Boala s-a manifestat puternic şi în tot în spaţiul românesc. Cu gripa spaniolă pretutindeni, organizarea Adunării Naţionale a avut de suferit. Mai mulţi delegaţi ce trebuiau să reprezinte naţiunea română au lipsit de la Alba Iulia, îmbolnăvindu-se, foarte probabil, în răstimpul trecut de la delegarea lor ca reprezentanţi ai naţiunii (cele mai multe alegeri s-au organizat în 25-27 noiembrie) şi data programată pentru călătoria la Alba Iulia (în general, 29-30 noiembrie). Măsurile profilactice trebuie contextualizate, fireşte, în mentalitatea epocii, cu imperativele acelor zile de noiembrie târziu. Decalajul faţă de statele apusene e vizibil, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măşti de protecţie la izolarea celor afectaţi. În spaţiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căţei de usturoi, în speranţa prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.”
Mai mult pe a1.ro