Marina Almășan: “EN GARDE!” … noua mea provocare pe micul ecran
I-am spus așa, pentru că plănuiesc un duel. Un duel între două vârste. Un alt fel de punere în pagină a veșnicului “conflict între generații”. Declarat sau nu, asumat sau nu, recunoscut sau nu, el există dintotdeauna. De o parte și de alta a baricadei istoria așează cele două generații : cei ce au trecut prin viața, și , respectiv, cei ce le vin în urmă . Primii au pretenția că le știu pe toate, că ei au construit lumea, că anii adunați în tolbă le dau dreptul să conducă, să comande, să impună sau măcar să dea sfaturi. Stau confortabil sub umbrela unor proverbe de genul “Cine nu are bătrâni, să și-i cumpere” , așteaptă cuminți și superiori să fie “cumpărați” și…constată cu dezamăgire că…nimeni nu se înghesuie să-i aibă prin preajmă. Că cei ce vin din urmă nu au, pur și simplu, nevoie de ei. Îi consideră depășiți de vremuri, învechiți, desueți. Îi “răsfață” cu apelativul “dinozauri”. Căci cei ce vin din urmă știu totul. Sau, în fine, li se pare că știu. Ei sunt oamenii acestor vremuri, alăptați artificial și crescuți călare pe computer ; ei nu au nevoie de sfaturi, căci vor să treacă singuri prin viață, să-și făurească propria experiență. Și, oricum, la ce să fie bune sfaturile celor care “nu mai contează” și care… “ne-au adus aici” – iar “aici” nu înseamnă întotdeauna “bine”…
Și uite-așa, ce naște din pisică nu mănâncă numai șoareci, ci, la un moment dat, o mănâncă pe pisica însăși, care ajunge să-i încurce în drumurile lor.
Deși și unii și alții încearcă , cu eleganță, să mascheze acest proverbial “conflict între generații”, făcându-se că se tolerează reciproc, ba chiar că se admiră unii pe ceilalți pentru valoare și capabilități, conflictul există. Cei trecuți prin viață se uită cu scepticism la cei care-i înlocuiesc, treptat, găsindu-le cususuri mii si necontenind să se întrebe retoric: “pe mâinile cui ajunge țara”; cei tineri, pregătiți să răstoarne “din butoane” munții, se uită cu dispreț la cei vârstnici, percepându-i ca pe niște bolovani de care se împiedică în mers sau, și mai mult, pe care trebuie să-i ducă în spate…
Din această toamnă, îi voi provoca și pe unii și pe ceilalți, la… duel! Va fi o confruntare sportivă deschisă, cu reguli precise și întâmplată în limitele eleganței și ale unui fair-play pentru care vor trebui “să semneze” , nevăzut, la intrarea în platoul de filmare.
Foarte curând, în fiecare sâmbătă după-amiaza, în spiritul îndrăgitelor personale ale copilariei noastre, vom rosti “EN GARDE!” . Și vă promit că fiecare dintre voi se va simți reprezentat pe ecran. Fiind sâmbătă, nu vor lipsi umorul, muzica, surprizele, dialogurile spumoase și invitații de calibru. Echipa mea vă promite!