• Home
  • Mie, alegerile anticipate nu-mi spun nimic

Mie, alegerile anticipate nu-mi spun nimic

Fix acum un an scriam acest articol. Facebook mi-l amintește, pe obiceiul de a nu-ți uita ce ai scris și să te autoevaluezi. Datele mari nu s-au schimbat, doar niște nume istoricește mici. Dragnea s-a suit și mai tare în șaua puterii, un fel de Suleyman, personaj pe care și l-a luat ca model, iar PSD e la al treilea premier într-un an, dărâmat și reclădit de același pasionat de istorie otomană. Iată ce scriam:
Se scandează, din ce în ce mai ferm, alegeri anticipate. Explicația ar fi legată de pedepsirea celor care au comis o porcărie, fiindcă a fost o porcărie: să promiți că te ocupi de viața oamenilor, înbunătățind-o, și să începi hoțește, în regim de extremă urgență, cu modificarea legilor care te pedepsesc pe tine pentru hoție. Să mimezi măriri de salarii pentru bugetari, fiindcă particularii își negociază salariile care pot fi mai mari sau mai mici, și să dezincriminezi abuzul în serviciu, să faci nepenală o șmecherie de sub 200 000 de lei, să…Pentru serile de ger, pentru orele de scandare în gol a sutelor de mii de oameni, e prea puțin, spun demonstranții, anunțând abrogarea și gata, te-ai spălat. Cineva trebuie să plătească nu să spună, semibâlbâit, retragem, abrogăm, mă rog, prorogăm. Și asta în staniolul unei minciuni. Grindeanu, care s-a aflat la Timișoara cât Dragnea și Tăriceanu au tot frământat, vreme de șase ore, cum s-o îmbârlige mai credibil, a ieșit să spună cum a decis EL retragerea ordonanței. N-a decis el nimic, dovadă că a ținut cel mai aburit și confuz discurs al unui premier din toate timpurile, într-o problemă de extremă gravitate. A mințit așa cum a mințit cu țigara electronică pe care n-o fuma, cu toate că făcea scrum, ci o freca doar. Minciuni mici de om mic, din păcate. Nu el a decis asupra ordonanței de urgență, așa cum n-a decis caraghiosul Altăîntrebare, personaj care și-a șters cu totul, într-o săptămână de comportament imbecil și hoțesc, rapida evoluție de la șef de atelier din Balș, la ministru al Justiției. Spre a evita să fie huiduit pe stradă sau scuipat, îl sfătuiesc să încerce solilocvii în pădure. Dar într-o pădure virgină, fără pădurari și fără turiști.
Toate acestea, care vin dinspre mulțimile revoltate, îmi sunt clare și le găsesc îndreptățite. Pentru toate aceste mișcări de stradă care puteau arunca România în aer ar trebui să plătească, prin plecarea din fruntea Camerei, a Guvernului și a partidului, Liviu Dragnea, cel care a urzit pentru el și pentru alții care au finanțat din spate victoriile lui, măgăriile toate. El ar trebui să plece pentru a potoli ura unei părți mari din populația României, inclusiv a multora, subliniez, MULTORA, din partidul lui. Dragnea se face vinovat de cea mai criminală minciună, învelită abil în spatele unui program electoral greu de realizat, dar realizabil pe alocuri. Ce nu mi-e clar e de ce ALEGERI ANTICIPATE? Mie nu-mi trebuie, n-am ce face cu ele fiindcă nu știu pe cine să votez. Am votat mereu cu o speranță. Acum n-am niciuna.
Unii spun să se facă alegeri generale deodată cu alegeri prezidențiale anticipate. Nici acestea nu-mi folosesc. L-am votat pe Iohannis împotriva lui Ponta pe care l-am considerat mereu ceea ce e. Acum nu-s convins că l-aș mai vota pe Iohannis pentru vina de a fi murit, ca președinte, multă vreme și a se fi trezit prea târziu. Târziul ăsta echivalează cu abrogarea anunțată aseară de PSD. Alternative nu-s. Liberalii și-au făcut varză partidul, Nicușor nu mi-e clar conturat, identitatea lui politică fiind confuză, iar cu PSD nu votez niciodată. L-am votat cândva, la președinție, pe Năstase, pentru a nu ieși Băsescu. Ne-am procopsit zece ani cu tot ce putea fi mai rău. Elevul lui, al lui Băsescu, fiindcă lângă pulpana sa s-a format, pe nume Dragnea, continuă demolarea neterminată de Profesor.
Nu înțeleg, ca atare, de ce alegeri anticipate! Eu nu am pe cine vota. Pagubă în ciuperci, îmi vor răspunde cei care mă porcăiesc zilnic pentru ce scriu eu sau alții pe AMPress, vinovat sau nevinovat pentru opinii. Poate că tinerimea asta și tinerimea asta mijlocie de 40 de ani din stradă își va clădi mâine personalități de forță, coagulante. Poate că se vor alege, în timp, niște bărbați de stat patrioți, fiindcă acum nu avem patrioți NICĂIERI. Poate! Dar asta nu se petrece cât ai bate din palme.

Parteneri