Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit primele explicații referitoare la drona neutralizată în județul Buzău, precizând că datele preliminare indică faptul că aparatul ar fi de origine rusească. Într-o intervenție la B1 TV, oficialul a subliniat că, deși se așteaptă concluziile oficiale ale anchetei, răspunsul autorităților române a fost unul prompt și categoric.

„Dacă a fost provocare, dacă n-a fost provocare, drona a fost pulverizată de racheta trasă de pe avionul F-16”, a declarat Radu Miruță, referindu-se la incidentul petrecut vineri în proximitatea localității Padina. Întrebat despre o posibilă reacție diplomatică în cazul în care se confirmă proveniența rusească a dronei, ministrul a precizat că se așteaptă raportul instituțiilor tehnice: „Dacă va exista una, desigur. Haideți să vedem întâi care este situația raportului pe care colegii de la instituțiile specializate îl vor face”.

Referitor la posibilitatea ca acest eveniment să fie o metodă a Federației Ruse de a testa vigilența flancului estic al NATO, Miruță a punctat importanța reacției de astăzi. „Reacția de răspuns astăzi a fost una foarte fermă și foarte binevenită. Dacă urmează și altele sau nu, ce are în intenție Federația Rusă este o chestiune pe care o privim și noi cu circumspecție și ne luăm măsurile de cuviință, raportat la capabilitățile pe care le avem”, a explicat acesta.

Ministrul a avertizat că realitatea războiului de la graniță impune o stare de alertă constantă și investiții continue în sectorul de apărare. Acesta a subliniat necesitatea unei informări corecte a publicului: „Nu putem să prevestim în totalitate ceea ce urmează să facă Federația Rusă, dar este clar că se desfășoară un război real la granițele României și trebuie continuate investițiile în apărare. Trebuie conștientizare la nivelul opiniei publice, inclusiv prin intermediul mass-media, cu privire la realitățile de acolo.”

Incidentul a avut loc în contextul în care, în noaptea precedentă, forțele ruse atacaseră obiective civile și de infrastructură în Ucraina, conform datelor furnizate de MApN. În prezent, specialiștii analizează resturile aparatului de zbor recuperate de la fața locului pentru a determina tipul și misiunea acestuia. „Sunt colegi la fața locului care fac o anchetă din rămășițele pe care reușesc să le adune din zona afectată în urma impactului”, a adăugat Radu Miruță, catalogând reușita piloților români drept una „fantastică”, având în vedere dificultatea de a intercepta o țintă mică la altitudine joasă.

Cronologia evenimentelor arată că drona a fost reperată de radarele românești la ora 09:39, la est de Sulina, parcurgând ulterior traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Inițial, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în misiune de poliție aeriană NATO, au încercat interceptarea fără succes. Ulterior, s-a decis ridicarea a două avioane F-16 românești sub comandă națională.

„Avioanele au încercat interceptarea dronei, nu au reușit. La nivelul Ministerului a fost luată decizia de a ridica, sub comandă națională, două avioane de vânătoare F-16. S-a dat dispoziție de tragere, iar unul dintre cele două avioane, care au lucrat în echipă, a reușit încadrarea pe radar, țintirea și, ulterior, doborârea acestei aeronave fără pilot”, a detaliat ministrul Apărării.

Avioanele italiene au decolat la 09:48, în timp ce aparatele F-16 românești au plecat în misiune la 10:56, reușind doborârea țintei la ora 11:02, deasupra unei zone nepopulate de lângă Padina. Distanța de aproximativ 100 de kilometri față de București la care a ajuns drona a fost explicată de ministru prin viteza aparatului (până la 200 km/h) și timpul necesar procedurilor de intervenție.

„Durează vreo zece minute până se ridică avioanele de vânătoare după ce primesc alarma și mai durează aproximativ un sfert de oră până când ajung în zona în care zboară drona. S-a întâmplat o dată acest lanț de decizie pentru avioanele italiene, apoi s-a reluat același lanț pentru avioanele românești. Așa funcționează lucrurile”, a precizat Miruță, adăugând că armata rămâne în alertă: „Nu ne culcăm cu ideea că am doborât o dronă și gata. Este o stare de alertă permanentă pe care o avem la graniță”.

Radu Miruță a criticat dur propaganda pro-rusă care minimalizează conflictul din Ucraina. „Trebuie schimbată pentru totdeauna propaganda aceasta pro-rusă, cum că războiul nu există, cum că oamenii nu mor și cum că România are probleme economice pentru că ajută Ucraina, lucru complet neadevărat. La granițele noastre se moare. Este un lucru care se întâmplă de ani de zile, este foarte grav și poate produce prejudicii tuturor țărilor aflate în jurul acestei țări atacate de Rusia într-un mod nejustificat”, a declarat oficialul.

În final, ministrul a evidențiat performanța forțelor aeriene române în context aliat, menționând că două din cele trei drone interceptate până acum în spațiul NATO au fost doborâte de piloți români. Pe lângă incidentul de la Buzău, un pilot român de F-16 a neutralizat o dronă în Estonia, pe 19 mai 2026, în timp ce a treia dronă a fost doborâtă în Polonia de un pilot olandez pe un avion F-35. „Sunt trei drone care au fost doborâte până acum în țările NATO din Europa. Două dintre ele au fost doborâte de piloți români, ceea ce este un lucru fantastic”, a conchis Radu Miruță.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]