Oceane de singurătate
Stau între noi, iubita mea,
Oceane de singurătate
Cine pe hartă ni le-a pus
Cine le-a deșertat pe toate
Că nici prin aer, nici pe roate
Pentru noi doi nu se mai poate
Venind eu/tu, la jumătate?
Stau între noi grămezi de ger
Chiar dacă-i arșiță afară
Și Dumnezeu a dat cu vară
Și-a dat tristețe-n fosta-ți țară
Ce faci, cum mai arăți, ți-e bine
Te-ai măritat de multe ori
Cu un englez, cu Polul Sud,
Sau singură suspini în zori?
Eu scriu, mai scriu versuri pe-acasă
Unde se lasă a pustiu
Și-s alb ca bidineaua-n var
Și doar prin voce mă mai știu
Îți amintești strada aceea
Cu plopi răzleți și trandafiri
Unde fugeam pe căi pitite
Și eram doi legitimi miri
Pentru un ceas, pentru o zi,
Uitați de legi și de copii?
Ce de păcate făptuit-am
Ne blestemau babele toate
Care și ele-au fost cândva
Păcatelor închiriate
Azi iar păcătuiesc, iubito,
Gândul își ia bilet spre tine
Și-ncerc să te sărut abstract
Și-ncerc să sper că-ți este bine
Când doru-mi ia bilet spre tine
Cu dus întors, cum se cuvine
Lucian Avramescu, 31 mai 2018, Sângeru