Pesta n-a dat în cancelarii. Porcii politici sunt imuni
Am primit câteva mesaje pe căile la modă ale comunicării. Prietenii de Facebook sunt aproximativi, chipurile pot fi împrumutate sau lipsesc, în mijlocul unui contur de om locuind o gaură. Ca atare, între prieteni reali, cu bune gânduri, pot fi și inamici ai adevărului. Cum să-i aleg și, mai ales, cum să distilez, ca la cazanul de țuică, ce e real, de ce miroase a invenție?
Cineva, cu nume și prenume, îmi amintește că Victor Ponta, ca premier, a semnat un uriaș contract de import din China a cărnii de porc. La noi, probabil, era prea puțină pentru nevoia românului de grătare cu mici și friptane în sânge. Nu e, zic eu semiironic, o porcărie, ci o anticipare patriotică a trebuințelor alimentare ale nației.
Altcineva îmi amintește, de parcă eu uitasem, că imediat după revoluție, a fost desființat COMTIM, cel mai mare complex industrial de creștere a porcilor din Europa, dacă nu din lume. Politica părea incomodată de grohăitul sutelor de mii de animale cu rât, bruind democrația în formare și ariile din opere care susurau în closetele politicienilor poligloți. Fără porci! – s-a zis. Și fără porci am rămas, nenumărând firește porcii politici abundenți.
Mai circulă acum, de când România este invadată de o pestă porcină africană, incertă ca origini, dar găsită aproape peste tot, dând peste cap și bruma de rânduială gospodărească a țăranului, informația – relativă și ea – că unii, cum ar fi nașul fiului celui mai puternic om din țară, însurat recent cu o mireasă frumoasă și o mare avere de daruri, ar fi știut că vine pesta. Nașul ăsta și-ar fi tăiat porcii, având o mare fermă cu acest profil, înainte cu puțin de venirea diviziilor de tancuri cu viruși africani. Coincidență, pot spune. Și marile religii ale lumii s-au născut, zice-se, din coincidențe. Capitalistul din el a simțit că e clipa potrivită să vândă în avantaj și a vândut. Mai scriu internauții că tot el ar vinde, printr-un mare contract semnat cu Guvernul, substanța care e pusă pe șoselele patriei ca barieră pentru pestă. O fi așa sau nu, n-am cum verifica de unde mă găsesc acum, după ce mi-am sacrificat ieri porcul, sfătuit de veterinar și având momentan treabă cu jumările. E o afacere bună pentru omul de afaceri și, intuind că vine pesta, s-a pus rapid în slujba patriei. Ce-i rău în asta?
Sun un prieten, medic veterinar renumit, și-l chestionez cum e cu pesta porcină africană. E o brambureală cum n-am văzut, zice el. Ieri tăiau toți porcii, azi nu mai taie decât dacă… Cunosc pe cineva din apropiere, completează el, care are un grajd cu 30 de porci. Au venit să-i omoare, apoi au primit ordin să-i lase sub supraveghere, dar ermetizând grajdul. Animalele n-au murit de pestă, dar pot sfârși sufocate. Guvernul acționează bezmetic, zice doctorul, nimeni nu mai înțelege nimic.
Contactez un coleg de scris care se ocupă de chestiuni veterinare. Așa am aflat că Agenția națională veterinară care în 1989 avea 28 de medici, în condițiile în care numai vaci aveam peste 7 milioane, iar acum doar un milion la nivel de țară, agenția asta, care are un secretar de stat la cârmă, numără 325 de medici veterinari. E în subordinea directă a primului ministru și nu a Ministerului Agriculturii, așa că Daia ăsta s-a băgat ca musca în ciorbă vorbind, fiindcă nu e fiertura lui.
Pun cap la cap datele culese, unele cu semn de întrebare alături privind veridicitatea. Încerc să leg o certitudine, dar nu se lasă prinsă. Bate spre certitudine doar impresia mea că porcii românilor nu plac, că în marea concurență neloială a vremurilor, ei figurează pe lista cu ciumați. Plac în schimb porcii politici, tot mai numeroși și rentabili în prieteniile contractuale cu cei care știu să dea peșcheș, iar pesta n-a pătruns în cancelarii să le mai împuțineze, că sunt bine închise și păzite igienic de jandarmi.
Lucian Avramescu