Petrutza Petruta: De câte ori este vorba de vis, hop și eu în visul poetului

De câte ori este vorba de vis, hop și eu în visul poetului.
Se făcea că ajunsesem în Tombouctou(Timbuktu sau Timbuctu) cu avionul personal condus de un pilot mulatru care cunoștea lumea plină de conflicte armate, ce se întindea sub noi.

Femeile alergau dezbrăcate pe plajă. Frunza pe care Eva o spăla și o călca la spălătoriile de lux din cer se demodase și fusese aruncată într-un colț al orașului sărutat cu buze fierbinți de soarele care în lunile mai și iunie îi ridică temperatura la 40 de grade Celsius.

Mă uitam mirată pe geamul avionului și credeam că femeile-gazele sunt alergate de vreun animal pofticios să savureze carne crudă și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut urmăritorul, un om care nu părea din partea locului… Ochii lui verzi de leu tânăr, dornic de iubire, scrutau plaja și nedumerirea i se citea pe față. Toate femeile erau frumoase ca Afrodita și nu știa pe care să o aleagă. Atunci, el a strigat:”Te iubesc!”. Toți fluturii femeilor s-au bucurat, iar aripile lor s-au colorat într-un purpuriu aprins când l-au văzut pe urmașul lui Apollo care le dăruia de 8 Martie un buchet de versuri legat cu o panglică roșie făurită în camerele inimii.

Distribuie prietenilor

Numai una dintre femei a răspuns la strigătul puternic al lui… Ghiciți cine?