Implementarea noilor măsuri de austeritate la începutul acestui an, care a adus majorări ale taxelor și impozitelor locale, a generat un val de nemulțumire în mai multe regiuni ale României. Cele mai mari tensiuni se înregistrează în județele cu un nivel de trai scăzut, precum Botoșani, unde cetățenii resimt acut presiunea fiscală.

În localitatea Flămânzi, locul de unde a izbucnit Răscoala de la 1907, locuitorii au declanșat o formă de protest tăcut, refuzând să își achite dările către bugetul local sau amânând plățile pe termen nelimitat. Conform publicației Adevărul, autoritățile locale avertizează că această reacție a cetățenilor se poate transforma într-un bumerang care va afecta întreaga comunitate.

Localnicii explică faptul că scumpirile din ultima perioadă, coroborate cu impozitele mai mari, au devenit insuportabile. În timp ce unii folosesc neplata ca instrument de protest, alții se află în imposibilitatea fizică de a mai face față cheltuielilor.

„Sunt mari impozitele. Mă duc și eu să văd ce am acolo. Nu prea plătește lumea. Taxele sunt mari, nu sunt bani, toate scumpe. Oamenii se răzbună. Îi o răzbunare mare nu așa!”, a declarat un locuitor din Flămânzi. O altă localnică susține că situația a ajuns la limită: „Medicamentele sunt scumpe, toate sunt scumpe. Mâncarea este scumpă. Se răzbună pe domnul Bolojan că el o crescut taxele”.

Pensionarii cu venituri modeste subliniază că nu este vorba neapărat despre o revoltă planificată, ci despre lipsa banilor necesari supraviețuirii. „Nu vedeți ce viață scumpă. Este incredibil. Sunt foarte mari și impozitele. Nu le plătește lumea că nu are bani”, spun aceștia.

Situația a fost confirmată de reprezentanții Primăriei, care au observat un flux mult mai mic de cetățeni la casierii față de anii precedenți. Dan Scripei, funcționar în cadrul Serviciului de Taxe și Impozite Locale Flămânzi, descrie atmosfera actuală: „Foarte mulți intră, întreabă cât au de plătit fiindcă au auzit zvonuri pe internet că s-au dublat taxele și impozitele. Din 10 persoane însă, dacă pleacă unul sau doi nemulțumiți că s-a mărit, un pic, la extravilan sau la clădiri, dar opt pleacă mulțumiți. Sunt însă mai puțini plătitori ca anul trecut, gradul de colectare este mai redus. Unii nu au luat pensiile, alții nu vor. Sunt și cei care mai așteaptă”.

Viceprimarul Ioan Guraliuc a catalogat situația drept o „răzvrătire fiscală”, avertizând că bugetul local este vital pentru funcționarea orașului. „La momentul ăsta încasările, printr-o comparație, sunt sub nivelul celor de anul trecut. Acuma explicații pot fi multe, unele obiective, altele legate și de tendința generală de răzvrătire fiscală. Cert este că nicio localitate, poate doar în afara celor foarte bogate, nu poate supraviețui fără încasarea taxelor și impozitelor”, a precizat acesta.

Consecințele lipsei de fonduri ar putea fi drastice, punând în pericol servicii publice esențiale precum:

• Iluminatul public;
• Transportul local;
• Subvențiile pentru elevi și pensionari;
• Funcționarea centrelor sociale;
• Întreținerea drumurilor.

Edilii avertizează că furnizorii de utilități nu vor accepta întârzieri la plată, ceea ce ar putea duce la sistarea serviciilor. „La finalul lunii furnizorul de energie electrică trimite facturile. Dacă le achităm funcționează serviciul, dacă nu le achităm, furnizorul nu discută. Și aici vorbim inclusiv de iluminat public dar și alte instituții. La finalul lunii vine factura de la transportul public. Acolo avem multe subvenții date pentru elevi și pensionari. Dar operatorul trebuie plătit. La fel, astăzi operatorul venea cu facturi. Le achităm, supraviețuim, dacă nu le achităm este o altă discuție”, a explicat Ioan Guraliuc.

De asemenea, sunt afectate cheltuielile pentru centrul de zi și întreținerea celor 100 de kilometri de drumuri (asfaltate și pietruite) din localitate. „Avem copiii la centrul de zi, sunt cheltuieli acolo cu masă caldă, căldură. Nu mai spun de drumuri. Perioada cu gheață ne-a zăpăcit efectiv. Adică multe cheltuieli, fiindcă am avut și două combateri de gheață pe zi. Oamenii vor să circule civilizat. Avem undeva la 50 de kilometri de asfalt, dar și asfaltul trebuie întreținut, plus încă 50 de kilometri de drumuri pietruit. De unde să luăm bani? Asta-i întrebarea”, a adăugat viceprimarul.

O altă problemă majoră semnalată de autorități vizează proiectele europene aflate în derulare, care necesită cofinanțare și acoperirea cheltuielilor neeligibile. Ioan Guraliuc a subliniat necesitatea fondurilor: „Flămânziul derulează multe proiecte pe fonduri europene, Dar acestea necesită cheltuieli, cu tot felul de studii, cu scrierea cererilor de finanțare, cu partea de proiectare dar și cu partea de cheluieli neeligibile. Trebuie bani”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]