„0 fată frumoasă care se îndeletniceşte cu frumosul”- aşa a caracterizat-o, cu un fericit adagiu, marele Mircea Albulescu pe Andreea Gheorghiu la vernisajul unei precedente expoziţii şi aşa i-a mers vorba. Şi, nu numai că i-a mers dar, şi de data asta, Andreea Gheorghiu a ţinut să ne confirme invitându-ne la o nouă întâlnire cu pictura sa armonioasă şi îndrăzneaţă că bine-merită o asemenea memorabilă zicere.
Şi unde se putea petrece această revedere de miracol dacă nu la Galeriile Regale Casino din Sinaia unde, aşa cum ne mărturisea inimoasa directoare a instituţiei, Ana Maria Staicu, există o emoţionantă tradiţie de a reda publicului iubitor de frumos privilegiul şi emoţia de a contempla cromatica rafinată a lucrărilor unor creatori originari din această poematică localitate.
Negreşit, Andreea Gheorghiu ne dovedeşte, cu această nouă expoziţie, că este nu doar fiică a acestor meleaguri printr-un simplu eveniment localizabil strict în spaţiu şi în timp, ci, îndeosebi, printr-o anumită stare de spirit, prin înnăscuta-i ştiinţă de a da visării culorile şi armonia ce îl însoţesc orice îndrăzneţ care cutează să se înalţe spre Imperiul Necuprinsului. Haruri pe care le dau ursitoarelor celor care au bucuria de vedea lumina zilei pe aceste meleaguri unde Mai Înaltul este cu adevărat la el acasă.
Nu ştiu dacă, deliberat sau nu, Andreea Gheorghiu nu a dat acestei noi expoziţii un generic anume. În acest fel, artista ne lasă nouă, privitorilor, greaua plăcere de a căuta cuvinte pe măsura emoţiilor cu care ne încarcă pânzele sale. Fără a fi un specialist în domeniul artelor plastice, îmi rezerv dreptul de a da dreptate Marinei Roman, critic de imbatabil bun gust, care s-a şi rostit în prologul vernisajului: „Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă a valorii: este originală şi actuală în orice vreme”.
Într-adevăr, dacă veţi contempla piesele acestei expoziţii care o defineşte atât de fidel pe Andreea Gheorghiu, veţi înţelege, sunt sigur, cât valorează, în lumea noastră atât de haotică şi de pierdută în nimicnicii de tot soiul, Visul, Culorilor şi, mai ales, Armonia îndrăzneaţă care le uneşte.
Şerban CIONOFF
