Șerban Cionoff: DUREROASA LECŢIE A „DOSARULUI ADRIAN NĂSTASE”

 

Aşadar, ultra-independeta şi hiper-reformata justiţie care oficiază pe minunatele noastre meleaguri carpato-pontico-someşano-dâmboviţene a cumpănit , cu seriozitate şi cu rigoare şi, la urmă, a decis:Adrian Năstase- după gratii şi Mihai Nicolaiciuc- liber!

Prin ea însăşi, această punere faţă în faţă, dă măsura reală şi, din nenorocire, supremă a halului de descompunere morală şi de depravare anti- deontologică în care a ajuns această aşa-zisă putere a statului de drept. De fapt, a statului de drepţi, în faţa Amiralului Dezastrului Naţional! (Profit de ocazie şi fac o precizare:sper că vechiul şi nedezminţitul  meu prieten, Lucian Avramescu, va înţelege de ce nu renunţ şa cuvântul”amiral” din apelarea celui al cărui nume îmi repugnă, definitiv, să îl pronunţ: de vreme ce breasla l-a atestat încă o dată însemnă că şi-l şi asumă, cu toate ale sale!)

Distribuie prietenilor

Morala fabulei o ştiam încă de la regretatul Guţă Băieşu şi, mai apoi, am auzit-o repetată cu îndurerată insistenţă, de Nea Fănuş Neagu: nici-o faptă bună să nu rămână nepedepsită! Sigur, comoara folclorului nostru păstrează la loc de cinste o zicală despre relaţia dialectică dintre facerea de bine şi incest, dar, pentru că mai intră pe această pagină şi minori, mai bine tac…

Aşadar, pe cel care, premier în funcţie fiind, a adus România în UE, îl băgăm la zdup fără crănceală fiindcă aşa a vrut Zeus! În scimb pe cel care a  prăduit, cu un cinism sistematic, căile ferate ale Românicii îl lăsăm liber ca pasărea cerului! Bravo justiţie, halal naţiune care te rabdă!

Şi, fiindcă tot veni vorba despre devalizări, nu vi se pare mai ciudată, ca să nu zis pe şleau „suspectă”, coincidenţa asta: sub dictatura prădătorului flotei navale naţionale, justiţia, slugă politică şi cu o comandă unică, îl face scăpat pe prădătorul unei alt fel de flote, patrimoniul căilor ferate naţionale? Bai bine că nu!…

Iar dacă tot este vorba de coincidenţe, ridic două degete şi pun, cu voce tare, o anumită întrebare: din ce judeţ al ţării provine sus-numitul Nicolaiciuc? Şi, chiar, din ce localitate? Nu cumva dintr-un anumit judeţ al ţării de unde este originară şi o anumită doamnă cu nume foarte creştin? Vă rog să nu vă speriaţi prea tare, am pus şi eu, ca tot omul, o întrebare.Nu de alta dar circulă prin târg nişte vorbe şi am vrut, pe această cale, să lămurim treaba.

Şi încă ceva, am pus întrebarea azi, 8 ianuarie 2014, pentru că, din 1 februarie a.c., intră în acţiune pedepsirea prin lege a oricărei discuţii despre hotărârile ultra satrapicei justiţii devenită doar o mârţoagă bleagă la remorca procuraturii, noua securitate a dictaturii băsesco-totalitariste!

În aceste condiţii, decizia judecătorilor în ceea ce îl priveşte pe eminentul medic şi om, Şerban Brădişteanu, face o singulară figură. Dar vă rog să nu vă speriaţi, şi de data asta, schiloada justiţie de alcov a trian-băsescinismului-multilaterl-dezvoltat şi-a făcut treaba. Fiindcă decizia- care,atenţei mărită!, nu este definitivă!- vine după ce, purtat ani de-a rândul prin cele cotloane de tribunale, domnul Şerban Brădişteanu s-a ales cu o gravă afecţiune pe care, tocmai din aceste pricini, nu a putut-o  trata la vreme în clinici  din străinătate. Străinătate în care,la vremea potrivită, autorul prăbuşirii României s-a putut trata în voie şi pe bănet greu de numeros ce era.

Mai mult nici că mai vreau să mai scriu. Decât atât: române,tu, acela cap de locuitor ce eşti, fii cu ochii în patru- dacă lui Adrian Năstase cât este el de eminent cercetător şi profesor universitar şi de adevărat jurist este el ,şi, mai ales, cel recunoscut chiar de către adversarii săi politic , ca fiind cel mai perfomant prim-ministru de după decembrie 1989, i s-a făcut o asemenea criminală nedreptate, pe tine, cap de locuitor şi cu drept de vot, ce ţi se poate întâmpla atunci când vei ajunge la cheremul unor asemenea terfelitori ai ideii de Dreptate şi de Justiţie, indivizi ultra compromişi atât din punct de vedere profesional cât şi din punct de vedere moral? Aceasta eset, marea, dureroasa lecţie morală a atât de urâtului „dosar Adrian Năstase”. Dosar instrumentat- dovezile sunt zdrobitoare!- din criminala iniţiativă a lui Traian Băsescu. Şi ale cărei prime secvenţe au fost iscălite de către o aşa-zisă nimfă a societăţii civile unilaterl-întregimentate politic,  dovedită colaboratoare a Securităţii. (Din nou, nu pronunţ numele, şi tot din scârbă fără margini!)

Întrebare pe care vă invit, dragi prieteni, să v-o puneţi şi să o puneţi

în fiecare zi, în culcare şi în sculare, inclusiv sau mai ales în ziua când veţi merge să alegeţi noul Preşedinte al României.

Înţeleg, acum apaoape zece ani, la prezidenţialele din 2004, nu aveţi cum şi de ce să o puneţi, dar, în 2009, , Slavă Domnului, aveaţi deja suficiente motive ca să o faceţi. Că nu aţi vrut sau nu aţi putu să o faceţi, asta este cu totul altceva. Doar că, de pe urma neştiinţei sau a neputiinţei unor, plătim noi, toţi…

Aşa încât, măcar, acum în ceasul al 12-lea fără un sfert, vă invit dragi prieteni să vă gândiţi foarte serios care ar fi răspunsul la întrebarea de mai sus.

Şerban CIONOFF