A.M. Press
Ultimele stiri din Romania!

Șerban Cionoff: FĂRĂ „DISFUNCŢIONALITĂŢI POLITICE” ÎN ANCHETAREA CATASTROFEI DIN APUSENI!

0 98

 

Să fie „Generalul Iarnă” în stare să îl ajute pe Traian Băsescu să-şi vadă visul cu ochii? Adică să deturneze interesul public de la anchetarea atentă şi obiectivă a cauzelor catastrofei din Apuseni spre multele şi marile necazuri care au năvălit peste noi o dată cu nămeţii năprasnici ai acestui sfârşit de ianuarie 2014?

Sigur, s-au constituit şi suntem asiguraţi că lucrează de zor nişte comisii de anchetă, başca procurorii care şi-au suflecat mânecile şi se află în plină investigare. Iar însuşi (încă) preşedintele Traian Băsescu a constituit o comisie, sub înaltă egidă personală, zisă şi „de anchetă”. Comisie despre care, chiar dacă nu ştim cine face parte, putem spune că lucrează „cu mutarea în plic”, de vreme ce (dez-) onor dl preşedinte pentru încă 46 de săptămâni, spune că la originea accidentului s-ar fi aflat „numirile politice făcute la şefia  mai multor instituţii”. Instituţii pe umerii cărora  ştim bine că apasă răspunderea, deocamadată doar de natură morală!, pentru producerea accidentului  soldat cu pierderea a două vieţi şi cu rănirea altor oameni.

Citesc şi mă crucesc de-a binelea! Cum vine asta „numirile politice făcute la şefia mai multor instituţii”? Care sunt acele instituţii şi care sunt acele numiri? Cumva şi STS-ul? Este vorba în propoziţie şi despre şeful acestui STS? Şi, mă rog frumos la domnul preşedinte de-legitimat prin votul majorităţii zdrobitoare a românilor, pe respectivul general al armatei moarte cine l-a numit în funcţie? Pe ce criteriii? Dar în funcţie, ca să nu zic în braţe, cine îl ţine şi nu îl scapă, de frică să nu se spargă, iar cioburile alea să nu rănească pe un cineva sau pe nişte cineva anume? Răspundeţi-mi şi mie la aceste întrebări, dacă  nu vă este cu bănat.

Dar, până să căpătăm – şi, mai ales, dacă o să căpătăm?!- răspunsurile, cred că nu este lipsit de interes să discutăm ceva mai aplecat despre nişte alte întrebări şi puncte de vedere. Întrebări, observaţii şi puncte de vedere în afara oricăror teme politice şi despre care îmi permit să cred că, o dată clarificate, ar elimina orice „disfuncţionalităţi de intepretare”, evident de natură politică.

Mă refer la câteva sugestii pe care mi le-a transmis la o discutie libera un specialist cu o mare experiență în domeniu, permițându-mi să cred că acestea ar putea prezenta un anume interes tehnic pentru distinsele personalităţi angrenate în investigarea cazului.

Cu precizarea că acest set de întrebări şi observaţii se referă strict la problema localizarii accidentului – problema pe care constat că procurorii o socotesc a fi o temă esenţială de investigaţie, alături de cercetarea condiţiilor în care s-a petrecut catastrofa – reproduc „nedumeririle” tehnice care-l frământau pe prietenul meu specialist în electronica si comunicatii, dezvaluite mie in timp ce am savurat impreuna o cafea fiarta la ibric si indulcita cu zahar nerafinat din trestie:

– 1) A funcţionat statia de emisie Emergency Location Transmitter (ELT) după accident? Opinia amicului specialist este că DA, a funcţionat, indiferent daca pe frecvenţa de emisie de 121,5 sau 406 MHz, care trebuia obligatoriu sa fie cunoscută de către ROMATSA şi de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană. Lăsăm, deocamdată, la o parte semnalul emis de aceasta, semnal care ar fi trebuit să ajungă prin satelit la staţia de la Moscova. Chestiunea in sine este complicată şi de împrejurarea că, pentru a beneficia de servicile respectivei staţii, România ar fi trebuit să achite o taxă de utilizator. Or, dacă acest lucru intr-adevar nu a fost făcut, trebuie de urgenţă cercetat cine se face răspunzător de neplata taxei menţionate;

– 2) Au impus ROMATSA şi Autoritatea Aeronautică Civilă Romană, ambele regii autonome, norme sau alt fel de dispoziţii cu caracter obligatoriu, care să prevadă dotarea echipelor de intervenţie şi salvare cu niste banale receptoare radio portabile dotate cu indicator de nivel al semnalului receptionat (binecunoscute radioamatorilor) de la staţia ELT, staţie despre care se poate afirma că a început să emită din momentul prăbuşirii aeronavei BN2 ? Întrebarea este motivată de faptul că, în condiţile  în care ar fi existat asemenea echipamente, acestea ar fi permis  echipajelor de salvare să se deplaseze în timp record spre locul accidentului. Nu era nevoie decât ca respectivele echipaje să se îndrepte pe direcţia unde acul indicator se afla în poziţie maximă si/sau LED-ul clipea din ce în ce mai des si/sau frecvenţa de repetiţie a semnalului acustic era din ce în ce mai ridicată, pana la a deveni continuă. Ceva gen micile aparate folosite pentru reglarea antenelor de satelit, cele la care mă refer direct avand in general si busolă incorporată, iar cele mai moderne – chiar si GPS. Coroborând faptele şi datele, se pare că răspunsul nu poate fi decât unul singur: asemenea dispozitive nu au existat. Dupa care urmeaza intrebarea de baraj: cine se face răspunzător de acest fapt? Cu putina bunavointă si cu asemenea echipamente simple aflate in dotarea a trei grupuri care cautau independent si in zone diferite epava si supravietuitorii, dar care puteau comunica intre ele, ar fi fost posibila triangulatia ce ar fi determinat cu precizie locul cautat. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca la ora actuala exista telefoane duale GSM / satelit si chiar dispozitive independente mai simple care, la o simpla apasare de buton, transmit instantaneu coordonatele GPS catre un numar de pana la 5 numere de telefon prestabilite. Bine inteles ca nimeni nu s-a gandit sa introduca obligativitatea ca toate aeronavele să fie dotate la bord cu un asemenea telefon sau dispozitiv independent.

La  aceste întrebări de natură sugerate de către prietenul meu adaug o întrebare pe cont propriu: este adevărat, domnule conferenţiar dr. Octavian Thor Pleter, prodecan al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, că între domnia voastră şi colegul de cancelarie universitară, dl Bogdan Donciu, există nişte strânse relaţii de colaborare, evident de natură ştiinţifică? Aşadar nişte afinităţi care pot explica încercarea dumneavoastră, repetată, de a-l inocenta pe respectivul domn, diabolizându-l, în schimb, pe Adrian Iovan?

Dintr-un elementar respect pentru persoanele de gen feminin, nu stărui, pentru moment, asupra resorturilor iritatei ieşiri la rampă a domnei Anca Boagiu în apărarea dlui Bogdan Donciu. Care, după cum am mai scris, i-a fost consilier personal pe probleme de aviaţie în cursul mandatului domniei sale de ministru al transporturilor.

În speranţa că micile mele rânduleţe nu au pricinuit nedorite „disfuncţionalităţi politice” în derularea anchetei/anchetelor, rămân în aşteptarea unui răspuns.

Şerban CIONOFF    

 

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More