Șerban Cionoff: JILŢ ÎN LOC DE SCAUN LA CAP?!

 

De-a dreptul de râsul curcilor pretenţia lui Traian Băsescu- ştiţi cine: personajul care pentru încă vreo câteva luni mai exercită funcţia de preşedinte al României?- ca, la şedinţa Parlamentului consacrată împlinirii a 10 ani de când ţara noastră a intrat în NATO, dosul său prezidenţial să steie musai pe un jilţ. Şi nu pe un jilţ oarcare ci pe un jilţ regal! Nu aş putea spune cu mâna pe inimă dacă obiectul ce i-a fost aşezat sub dorsal Demisului Naţional era chiar originalul jilţului domnesc, dar asta chiar că nu mai are importanţă… La urma-urmelor,este Traian Băsescu un preşedinte al ţării în accepţia democratică, modernă a termenului sau nu este decât un surogat cu valoare de consum, adică  numai bun să se servească de funcţia supermă în statul de drept doar pentru interesele sale şi ale unei camarile cupide?

Cu ce drept a cerut el o asemenea chestie şi încă la aniversarea unui eveniment istoric la înfăptuirea căruia nu a avut absolut nici-o contribuţie, în timp ce premierul din acea vreme al României, sub mandatul căruia România a reuşit acest pas uriaş, se află în închisoare?- asta este o întrebare la care,deocamdată, nu răspund. Din scârbă, din revoltă , mai bine zis: din amândouă motivele.

Distribuie prietenilor

De tot penibilul este, însă, pretenţia megalomană a lui Traian Băsescu din cel puţin două pricini. Pe de o parte, dacă o comparăm cu populismul deşănţat, cu hăhăielile de maidan cu care Matrozul-fără-busolă şi-a atras, pe vremuri, dragostea fără minte şi votul năuc al unora care asta aşteptau: „să vină la putere unul de-ai noştri, unul popular”. Uite că venit şi stă acolo de zece ani. Aşa încât, iar am ajuns la vorba lui Tănase:„ Şi cu asta ce-am făcut?”…

Pe de altă parte, orice om cu scaun la cap îşi face cruce, îşi scuipă în sân şi după asta se întreabă: poponeaţa băsesciană avea mâncărici dacă stătea pe bănci sau pe un fotoliu ca şi parlamentarii sau miniştrii? Iar dacă tot ţinea Traian Băsescu să îşi etaleze valoarea de excepţie nu era atunci cazul să fi făcut treaba asta altfel? Bunăoară, printr-un comportament decent, civilizat şi nu întorcând spatele preşedintelui Senatului, aşa cum a făcut el atunci când a trecut pragul Palatul Parlamentului spre a merge la solemnitatea cu pricina. Era, fireşte că era!, dar vorba aia: „De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”…

Cum-necum, uite că Traian Băsescu s-a procopsit cu un jilţ la Parlament. Fie şi pentru cele câteva luni pe care le va mai sta în Dealul Cotrocenilor! Acum ce-i va mai pohti pohta inimii? De aceea vin şi vă zic, de pe acum, să nu vă fie de mare mirare dacă, după inevitabila sa descăunare- pe calea democratică a alegerilor prezidenţiale-, dar mai ales în condiţiile în care justiţia va începe să îşi facă treaba, Traian Băsescu, o să solicite să poarte numai cătuşe de 14 carate, cu briliant şi asortate la un constum marca Giorgio Armani sau Versace. Fie el şi unul vărgat pe verticală, dar costum de marcă să fie, neapărat!

Cam aşa stă, prin urmare, treaba cu jilţul (încă) preşedintelui Traian Băsescu. Măcar de un jilţ să aibă parte şi el, acolo, că, despre scaun la cap, de unde până unde aşa pretenţii?…

Şerban CIONOFF