Șerban Cionoff: Samovarul și justițiarii de la Bacău

Când nişte vajnici procurori – se vede treaba fraţi buni cu cei care mai acum un an îi puneau pe oameni să jure pe Bilblie cum şi de ce au votat la referendum -, îi urcau pe elevii de la „Bolitineanu” în autobuz şi îi duceau, în plin examen de bacalaureat, să dea cu subsemnatul la organismul statului de drept transformat în noua Securitate, am luat şi eu de bună explicaţia oficială cum că, măre Doamne!, asta nu ar fi fost cea mai bună măsură. Mă rog, naivitate de om cu părul alb, care nici până azi nu s-a învăţat minte că afară-i vopsit gradu’ şi înăuntru-i leopardu’.
Iată însă că, accidentul de la începutul verii se dovedeşte a fi, în realitate, un precedent. Un precedent deosebit de periculos care, dacă nu va fi sancţionat, imediat şi sever, de către societatea civilă şi de către cei anume îndrituiţi să vegheze la sănătate instituţiilor statului de drept, riscă să mai lege încă un bolovan de gâtul unei arătări aflate într-o sinucigaşă cădere liberă numită „credibilitatea justiţiei”.
Mă refer, desigur, la justiţiarii de la Bacău, oameni de o verticalialitate monumentală n-am ce spune!, care le-au arestat, preventiv bineînţeles!, pe nişte fătuce acuzate că ar fi colectat oareşce bănişori pentru a-i îndulci pe domnii din comisia de examen. Să ne înţelegem: nu vreau să iau parte celor în cauză. Foarte bine, dacă se va dovedi vinovăţia lor, atunci trebuie să îşi ia pedeapsa meritată! Dar nici nu pot să nu mă întreb: oare chiar prezintă aceste adolescente un atât de ridicat grad de periculozitate socială încât să fie arestate preventiv pentru 29 de zile? Nici mai mult, nici mai puţin…
Presimt,de pe acum, severa admonestare:”cetăţene, bagă-ţi bine în cap, în România, toţi suntem egali în faţa legii”. Zăuuu, domnule? Păi atunci cum se face că aceeaşi justiţie oarbă (imparţială- am vrut să spun) îi lasă să zburde în libertate pe nişte criminali dovediţi? Care, profitând de acest certificat de bună purtare, comit şi alte crime? Am dat, desigur, doar un exemplu, dar, din păcate, traista cu poveşti pe tema asta e plină ochi…
Întâmplător, această măsură atât de categorică a oamenilor legii din Bacău vine taman când o judecătoare din Bucureşti şi fiul său-na, că era să scriu”complicele său”- sunt arestaţi pentru un flecuşteţ acolo de câteva sute de euroi… Simplă coincidenţă, veţi spune, da, dar o coincidenţă care arată- dacă mai era nevoie?!- că în justiţie avem ceva probleme. Care probleme sunt, din păcate, de prea multă vreme, ascunse sub preş. De ce? şi, mai ales, de către cine?- ghici, ghicitoarea mea!…
Să revenim, însă, la cazul fătucelor de la Bacău. Spuneam mai înainte şi îmi întăresc spusele: dacă se va dovedi că sunt vinovate, ele trebuie să fie sancţionate conform legii. Se ridică, însă, o altă chestiune de principiu. Fetele astea (şi desigur nu numai ele de prin alte părţi ale scumpei noastre patrii) s-au apucat de asemenea trebşoare tocmai datorită faptului că „atenţiile”de acest fel sunt o chestiune curentă, aproape de rutină. La bacalaureat dar , de bună seamă, nu numai acolo.
Cu asta ajungem la un alt subiect extrem de sensibil şi anume educaţia civică şi juridică a tineretului, în primul rând, a tineretului şcolar. Un subiect care, din păcate, e mai mult subiect de talk-show-uri şi mai puţin, spre deloc, de acţiuni efective, bine gândite, riguros aplicate şi temenic verificate.
Drept pentru care ridic două degete şi întreb: la câte acţiuni de educaţie juridică în şcolile din judeţul Bacău au participat dinstinsele feţe severe care le-au întemniţat-„preventiv”fireşte!- pe elevele cu pricina? Sau, câte asemenea acţiuni a propus Procuratura sau Judecătoria de la Bacău Inspectoratului Şcolar Judeţean? Fireşte, aş putea extinde aria de referinţă şi la organismele competente care au operat cu atâta străşnicie la „Bolintineanu”, dar teamă îmi este că eu întreb şi tot eu aud.
Mi s-ar putea replica , desigur, că această severă măsură a fost luată şi pentru a servi ca o lecţie, ca un avertisment, tuturor celor care s-ar mai încumeta să mai comită o asemenea faptă. Tot ce se poate. Dar, dacă numai la atât se rezumă educarea juridică a tineretului, în cazul de faţă a tineretului şcolar, în viziunea unor împărţitori de dreptate, atunci adio şi n-am cuvinte!…
Circula, pe vremuri, un banc despre Ivan Ivanâci care, beat fiind, a fost lovit de un tren. Scapă ca prin minune şi, după ce este adus acasă,nevasta lui, Maşa, pune să îi facă un ceai. Deodată, atunci când samovarul începe să fiarbă şi să scoată aburi, Ivan Ivanâci apucă samovarul şi îl calcă în picioare, strigând cu furie: ”Ăştia trebuie zdrobiţi de mici!”
Aş minţi dacă aş scrie, pe final, că orice asemănare între această anecdotă şi excesul de zel al justiţiarilor de la Bacău este absolut întâmplătoare. Nu!, nu este, vă asigur!…