Șerban Cionoff: UITE CĂ SE POATE!

 

Sincer să fiu, atunci când am trimis prietenilor de la A M PRESS spre publicare însemnările despre nişte fapte bicisnice care mi s-au întâmplat mie şi familiei mele , ca şi unor cunoştinţe pe care le preţuiesc în mod deosebit, nu mă aşteptam ca semnalele mele să aibă un ecou atât de rapid şi, mai ales, de consistent.
Am povestit, bunăoară, despre înşelătoria ordinară în capcana căreia au căzut doi tineri soţi, inimoşi şi de toată isprava din comuna Băleni-judeţul Dâmboviţa, ca şi alţi oameni de bună credinţă pe care un samsar parşiv i-a amăgit că le oferă de lucru în Slovenia pe bani cinstiţi. Şi, când colo, ei s-au trezit cazaţi într-o mizerie de nedescris şi hrăniţi ca vai de lume. Cât despre cei 800 de euro pe lună cu care îi ispitise samsarul în cârdăşie cu angajatorul sloven, nici vorbă de aşa ceva! Cu chiu cu vai , după trei săptămâni de muncă, de fapt de robie!, li s-a dat să iscălească un fel de contract, redactat doar în limba slovenă, şiceva mărunţiş cât să aibă pentru întoarcere acasă.
Nu mică mi-a fost mirarea când, chiar în ziua în care pe pagina agenţiei apărea textul, m-a sunat un om de bine care mi-a cerut date amănunţite despre caz, el însuşi dorind să se implice în cercetarea acestei murdare afaceri. Nimic de mirare, îmi veţi spune, atunci când veţi afla că domnul respectiv este deputat de Dolj, judeţ în care se află şi localitatea Filiaşi, unde vieţuieşte samsarul. De principiu aşa ar fi, dar uite că nu totdeauna se întâmplă ca aleşii obştii să se aplece cu atenţie asupra unor asemenea (să le zicem) flecuşteţe care fac viaţa amară cetăţeanului de rând. Poate că nu ar fi rău să adaug că pe deputatul de Dolj îl cunosc de ani buni şi îl apreciez pentru cinstea şi sincerul său partizanat sufletesc pentru grijile şi nevoile oamenilor. Aş adăuga şi amănuntul că este vorba despre un deputat PSD dar nu vreau să se ia treaba asta drept propagandă electorală mascată la apropiatele alegeri prezidenţiale…
În ceea ce priveşte întâmplarea care vizează direct familia mea şi despre care povesteam în acelaşi text vreau să spun că mă refeream la o persoană căreia, din bună credinţă ca să nu zic direct din fraiereală, soţia mea i-a virat în cont cam 1 900 RON, urmând ca pentru aceşti bani soţia mea şi o prietenă să aibă asigurate masa şi cazarea într-o pensiune pe litoral. Cum,ulterior, persoana în chestiune a anunţat că nu îşi mai poate ţine promisiunea, urma ca ea să restituie suma respectivă. Ceea ce nu s-a întâmplat nici până acum, în loc de bani soţia mea primind, de la începutul lunii iunie şi până acum doar promisiuni. În această situaţie, soţia mea a adresat un memoriu Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, judeţ în care domiciliază ca să zic aşa „debitoarea”, cu rugămintea de a fi sprijinită în vederea recuperării debitului în condiţiile prevăzute de lege. Şi iată că am avut surpriza plăcută ca soţia mea şi colega ei să fie contactate de către Circa de poliţie 4 din Capitală, în raza căreia domiciliem, unde a fost ascultată cu atenţie şi i s-a promis tot sprijinul pe care legea îl permite într-o asemenea situaţie. Altfel spus, după ce oamenii legii din Bucureşti şi din Brăila îşi vor finaliza investigaţiile, pe numele debitoarei să se deschidă dosar penal.
De aici, însă, începe şi marele meu dubiu. Nu de alta dar, tot dintr-o nedreaptă experienţă de familie, am ajuns să am foarte mari îndoieli în ceea ce priveşte modul în care, la ora actuală, justiţia împarte dreptatea. Nu vreau să intru,deocamdată, în amănunte, dar promit să dau la iveală cât mai curând acea dureroasă experienţă care mă face să fiu extrem de rezervat în cea ce priveşte justiţia română, în general şi onor(???) procuratura , în particular.
Deie Domnul ca, de data asta, să mă înşel … dar nu prea cred!
Şerban CIONOFF