Hei, anonimule! Te întrebi și tu ca și mine de ce coborâm vertiginos pe un tobogan existențial și nu ne putem opri neam? Ce forță a întunericului ne împinge? Hai să-ți spun de unde cred eu că ni se trage! Știi, zilele trecute a fost o furtună scurtă, rea, care a aruncat cu pietre. În urma ei am simțit un aer rece, răcit dintr-o dată, de parcă o aripă de înger negru a trecut . Cam așa ni s-a-ntâmplat și nouă. Schimbare bruscă, diavoli cu ochii roșii care stăteau la pândă… Au creat un model asemănător unei pânze de păianjen în care noi, muște cam bete, ne-am prins și nu mai putem scăpa. Păienjenii se plimbă liberi și sătui?  Se plimbă, că cine să-i mai vâneze când vânătorii se transformă și ei în prădători? Sus de tot, incompetență, de multe ori prostie ce băune cu nesfârșite onomatopee, „ Îîîîî, ăăăă„, și locuri ce erau destinate unor oameni întregi, ocupate de tot soiul de neaveniți, unii de-a dreptul caricaturali, doar ca să servească fără crâcnire „Modelul„. Am prieteni care și-au luat de la gură și și-au trimis copiii la școli înalte, pe afară, că nu degeaba se vorbește românește la Oxford și nu întâmplător puștii români câștigă medalii după medalii la olimpiadele internaționale, dar care odată întorși acasă s-au văzut în postura de a ciocăni în van pe la uși închise, iar de se deschidea vreuna, li se-nchidea iute în nas! Păi, la naiba, erau ei gata să se târască-n genunchi pentru un pârlit de oscior aruncat la sfârșitul cinei de către stâpânii ce tronau în jurul mesei? Nu, nu erau, căci învățătura le luminase și mintea și sufletul fiecăruia dintre ei și nu voiau să devină păienjeni. Și pleacă! Ei, cam singurii care ar putea deșira „Modelul„, pleacă aiurea-n lume ca să-și găsească împlinire. Ce mă sperie pe mine de moarte, e forța de regenerare a acestei țesături neomenești nu spre  bine ci din rău în mai rău și mă întreb tot timpul„ cât mai durează până când „lucrurile să se încurce definitiv pentru a se putea descurca mai apoi„? Am avut impresia că am trăit deja încurcături-nod gordian și când colo se-nnoadă și mai și! Unde-i sabia capabilă să-l taie? Păi nu-i! Cum ar putea să mai apară când definiția mafiei siciliene Cosa Nostra suna cam așa, dezvăluită fiind de primul dintre mafioții care au colaborat cu Giovanni Falcone și cu Paolo Borsellino, pe nume Tommaso Busceta: Vrei să pui un șef mai mare sau mai mic peste un anume domeniu și ai de ales dintre un tânăr deștept, scolit, plin de elan, dornic de a construi și lider înnăscut, un altul cu pile și dăruit cu o capacitate de a conduce redusă ori pe la mijloc pe undeva și-al treilea, prost dar gata să servească, ei bine, îl vei alege întotdeauna pe ultimul! Ți se pare că există niscaiva asemănări, anonimule? Știi care au fost titlurile din ziarele din 1992 cu referire la cei doi procurori? „Au murit eroii ultimilor 60 de ani„! Câți ani au trecut la noi și câți să mai treacă pentru ca forțe mânate de dorința de a schimba în bine să finalizeze o operațiune precum cea numită „Cu Mâinile curate„? Or fi gata procurori și judecători români să-și asume asemenea riscuri precum cei italieni? Tu ce crezi? Ceea ce e de-a dreptul înspăimântător e că nici după  ce s-a plătit cu sânge, „Modelul„ nu a fost distrus, căci valențele lui, odată creat, sunt infinite. Cum facem noi să-l deșirăm măcar pe la colțuri și de unde vom mai lua lideri lăsați pe Pământ să fie deschizători de drumuri când tinerii noștri sunt stabilopozi altor neamuri, altor culturi de aiurea? Se încurcă lucrurile din ce în ce, iar mie mi-e teamă că nu se vor mai descurca, anonimule! Cam la 40 de ani, se-așteaptă un cutremur, la fiecare final de criză economică și morală s-a pus de-un război, în fiecare an mor 60.000 de români în spitalele din țară, oameni care ar fi putut fi salvați, cel puțin o parte dintre ei? Nu-i și ăsta un război dus pe nevăzute împotriva poporului român? Avem anticorpi să ne apere ori sistemul imunitar a luat-o razna și el?  E an electoral, iar eu mă chinui cum o fac atâția oameni de mult, mult timp, să aleg corect, să dau o șansă neamului meu de a-și opri căderea. Cu cine voi vota? Oi avea cu cine? Votează tu, atent, cum crezi că e bine, anonimule, și trimite-mi și mie gândul ăl bun! Salutări! (Din seria –  Răspuns unui anonim)