Donald Trump se confruntă cu un termen limită legal iminent, stabilit pentru data de 1 mai 2026, până la care ar trebui să pună capăt conflictului din Iran. Conform Rezoluției privind puterile de război din 1973, un președinte al Statelor Unite poate declanșa un război fără acordul Congresului pentru o perioadă de maximum 60 de zile. După acest interval, legislativul trebuie să declare oficial războiul sau să îl autorizeze, în caz contrar, președintele fiind obligat să sisteze operațiunile militare.

Chiar dacă în prezent este în vigoare un armistițiu între SUA și Iran, prevederile rezoluției se aplică în continuare forțelor maritime și navelor care mențin blocada americană asupra porturilor iraniene, conform unei analize publicate de The Conversation.

Această legislație a fost adoptată de Congres în noiembrie 1973, trecând peste vetoul președintelui de la acea vreme, Richard Nixon. Actul normativ a reprezentat o măsură majoră menită să limiteze tendința prezidențială de a prelua puterea Congresului de a declara război, fiind adoptat imediat după retragerea trupelor americane din Războiul din Vietnam, care nu fusese autorizat de legislativ.

De la adoptarea sa, legea nu a înregistrat un succes deosebit din cauza limbajului juridic utilizat, a numeroaselor excepții și a portițelor pe care președinții și consilierii acestora le-au exploatat. Niciun lider american de la Nixon încoace nu a fost constrâns în mod semnificativ de această lege, iar cei care au inițiat conflicte fără aprobarea Congresului au menționat doar tangențial prevederile sale.

Congresul a contribuit, de asemenea, la ineficiența Rezoluției privind Puterile de Război prin ezitarea de a-și apăra drepturile constituționale și legale. Totuși, în actualul conflict, rezoluția ar putea oferi un mecanism pentru parlamentarii republicani precauți care doresc să pună capăt unui război nepopular.

Data legală la care conflictul ar trebui să se încheie este stabilită prin două secțiuni ale legii. Conform secțiunii 4, președintele are obligația de a prezenta un raport Congresului în termen de 48 de ore de la implicarea trupelor americane în „ostilități”. Acesta trebuie să explice autoritatea constituțională și legislativă a acțiunii, justificarea acesteia, precum și amploarea și durata estimată a implicării SUA.

Acest demers activează un termen de 60 de zile, prevăzut de secțiunea 5. Dacă până la expirarea acestuia Congresul nu declară războiul sau nu prelungeste termenul, președintele trebuie să oprească acțiunea militară. Avantajul acestei prevederi este că funcționează automat, fără a fi necesar un vot al legislatorilor pentru a fi implementată, ceea ce le permite acestora să nu își exprime public opoziția față de politica de securitate a președintelui.

Donald Trump a înaintat raportul privind războiul cu Iranul pe data de 2 martie, ceea ce înseamnă că termenul de 60 de zile expiră la 1 mai 2026. Până în prezent, Congresul nu a autorizat conflictul, deși republicanii au blocat diverse inițiative ale democraților de a limita capacitatea de acțiune a lui Trump. Congresul poate prelungi limita de 60 de zile cu maximum 30 de zile, însă acest lucru necesită un vot în ambele Camere.

Este probabil ca Trump să ignore mandatul legal de retragere a trupelor, având în vedere poziția sa față de normele constituționale. Acesta ar putea susține că Rezoluția privind Puterile de Război este neconstituțională, urmând exemplul lui Nixon din 1973, și ar putea contesta legea în instanță.

Dacă Trump ignoră termenul limită, reacția membrilor Congresului va fi decisivă. Se pare că democrații analizează posibilitatea unui proces împotriva administrației, deși astfel de demersuri au fost dificile în trecut. De asemenea, Trump ar putea argumenta că legea nu se aplică deoarece forțele americane nu sunt implicate în „ostilități” directe în Iran, o strategie folosită și de Barack Obama în 2011, în timpul operațiunilor din Libia.

În notificarea oficială trimisă Congresului pe 2 martie, Trump a subliniat că acționează sub „autoritatea sa constituțională de Comandant Suprem și Șef Executiv”. El nu a recunoscut explicit autoritatea Rezoluției privind Puterile de Război, menționând doar că raportul său este „consistent” cu aceasta, o formulare standard utilizată și de predecesorii săi.

Dacă în trecut conflictele dintre președinți și Congres pe această temă se încheiau prin compromisuri favorabile liderului de la Casa Albă, de data aceasta situația ar putea fi diferită. Trump gestionează un război nepopular, având majorități foarte mici în Congres, cu doar șase luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului.

Arabia Saudită încearcă să contribuie la finalizarea războiului din Iran, un conflict pe care nu l-a ales și pe care nu îl poate controla. Semnalele transmise de la Riad către Statele Unite pun o presiune suplimentară asupra lui Trump.

În același timp, China se pregătește să reia exporturile de combustibili, precum benzină, motorină și combustibil pentru aviație, începând cu luna mai. Această măsură a Beijingului ar putea avea un impact semnificativ asupra stabilizării pieței globale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]