Péter Magyar, liderul formațiunii Tisza, care a obținut o majoritate constituțională de două treimi în urma alegerilor parlamentare din Ungaria, a prezentat un plan ambițios de reformă în cadrul primei sale conferințe de presă internaționale.

Acesta vizează o restructurare profundă a Constituției, măsuri stricte împotriva corupției și o schimbare radicală a direcției de politică externă, distanțându-se clar de politicile promovate de Viktor Orbán.

Întrebat de Sky News despre posibilitatea ca Viktor Orbán să fie trimis în spatele gratiilor, Magyar a precizat că această decizie nu aparține partidului său, ci unei justiții independente și unui viitor Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor Statului. Referitor la Lőrinc Mészáros, cel mai influent oligarh apropiat de Orbán, Magyar a fost tranșant: „Vorbim despre o persoană care nu știe să citească sau să scrie.” Acesta a adăugat că Mészáros a servit drept interfață pentru liderul Fidesz și că, deși există suspiciuni generalizate privind legalitatea averii sale, faptele trebuie demonstrate în instanță.

Conform relatărilor live ale publicației Telex, Magyar a susținut că Ungaria a fost administrată de un „grup de crimă organizată” în care interesele economice și politice s-au împletit cu controlul asupra mass-media.

El a subliniat că cetățenii nu au votat doar pentru o nouă guvernare, ci pentru o schimbare radicală de sistem. În acest context, i-a solicitat președintelui Tamás Sulyok să convoace Parlamentul înainte de termenul de 12 mai și să îi încredințeze mandatul de a forma guvernul. Magyar l-a descris pe Sulyok drept o „marionetă” a vechiului regim, avertizând că, dacă acesta nu va demisiona, majoritatea de două treimi va permite utilizarea pârghiilor constituționale necesare.

„Țara noastră nu are timp de pierdut — a fost jefuită, trădată, îndatorată și ruinată”, a declarat Magyar, subliniind urgența reformelor. În plan extern, acesta a confirmat că prima sa vizită oficială va avea loc la Varșovia, în urma unei discuții cu premierul polonez Donald Tusk. Magyar a promis că Ungaria nu va mai fi un adăpost pentru infractori internaționali și a anunțat următoarele obiective majore:

• Solicitarea readmiterii Ungariei în Curtea Penală Internațională;
• Demararea procedurilor de aderare la Parchetul Public European;
• Modificarea Constituției pentru a limita mandatul prim-ministrului la maximum două legislaturi, măsură care l-ar viza retroactiv pe Viktor Orbán.

În ceea ce privește relația cu Rusia, Magyar a adoptat o poziție pragmatică, afirmând: „Dacă Vladimir Putin mă sună, voi răspunde”. Totuși, el a menționat că i-ar cere liderului de la Kremlin să oprească masacrele din Ucraina, anticipând o conversație scurtă. Liderul Tisza a declarat pentru BBC că Ungaria va redeveni un aliat predictibil și un stat de drept, cu scopul de a readuce țara în fruntea Europei Centrale. Printre prioritățile economice se numără stabilirea unui calendar pentru adoptarea monedei euro și recuperarea celor 8.000 de miliarde de forinți din fondurile europene blocate, condiționată de independența justiției și libertatea presei.

Până în luna iunie, Magyar intenționează să înființeze un Oficiu Anticorupție, finanțat prin redirecționarea fondurilor de la actualul Oficiu pentru Protecția Suveranității. De asemenea, el a anunțat auditarea tuturor contractelor publice care depășesc valoarea de 10 miliarde de forinți.

Referitor la conflictul din țara vecină, Magyar a declarat că „toată lumea din Ungaria știe că Ucraina este victima acestui război” și că nicio putere externă nu poate impune condiții de pace unei națiuni care se apără de patru ani. El a criticat „dublul discurs” al guvernului Fidesz, afirmând că viitoarea administrație Tisza va căuta relații cordiale cu Kievul, sub rezerva soluționării drepturilor minorității maghiare.

În relația cu Statele Unite și NATO, Magyar a precizat că nu îl va contacta pe Donald Trump, dar este deschis dialogului cu administrația americană. Totodată, el a menționat că finanțarea publică pentru evenimente precum CPAC va fi sistată. Pe baza unor informații de la surse interne, Magyar a susținut că Ministerul de Externe ar fi distrus documente sensibile legate de regimul sancțiunilor.

În final, Magyar a respins eticheta de politician de stânga, definind Partidul Tisza ca fiind unul patriotic. El a explicat că ascensiunea curentelor extremiste în Europa este rezultatul ignorării temerilor cetățenilor de către Bruxelles, în special în privința migrației. Magyar pledează pentru o comunicare directă și respectarea suveranității statelor membre, respingând conceptul de „Stat Unit al Europei”. „Oamenii din Europa nu își doresc asta, își doresc state funcționale și o uniune funcțională”, a concluzionat acesta.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]