Stareţul Mănăstirii Văcăreştii Noi din Constanţa, Justin Dănilă, respinge ferm acuzaţiile potrivit cărora lăcaşul ar fi un „cuib de neolegionari”, precizând într-o declaraţie publicată pe Facebook că aceste afirmaţii sunt nefondate şi defăimătoare. Reacţia vine după ce, pe 23 iulie, Poliţia Capitalei a îndepărtat steagurile legionare arborate la mormântul preotului Ilie Lăcătuşu, unde a fost organizată o slujbă de comemorare, iar autorităţile au demarat cercetări în acest caz.

Stareţul respinge acuzaţiile privind legăturile cu mişcarea neolegionară

Justin Dănilă susţine că Mănăstirea Văcăreştii Noi „nu a fost niciodată şi nu este în prezent un cuib de neolegionari”, calificând aceste acuzaţii drept tendenţioase şi lipsite de veridicitate. „Am luat act cu tristeţe că unele trusturi de presă cu vizibilitate naţională au promovat în spaţiul public opinii defăimătoare la adresa mănăstirii noastre. Din respect pentru adevăr dorim să oferim o notă de precizare, asumată şi transparentă, pentru creştinii care vizitează şi participă la slujbele noastre”, a transmis stareţul într-un comunicat postat pe Facebook.

El a subliniat că lăcaşul de cult nu susţine şi nu promovează „viziuni radicaliste de factură politico-ideologică” şi că nu a organizat, nici nu a participat la vreun „eveniment neolegionar”. În plus, stareţul a criticat ferm „iterarea unor acuzaţii lipsite de temei factual”, care asociază în mod forţat mănăstirea cu persoane şi circumstanţe politice, numindu-le „derapaje regretabile spre retorica sfârşitului de secol XX” şi manifestări ale urii ce au adus România aproape de un război civil în 1990.

Contextul reprezentării preotului Ilie Lăcătuşu şi a duhovnicilor mărturisitori

<pÎn sprijinul poziţiei sale, stareţul a explicat prezenţa mozaicului cu chipul preotului Ilie Lăcătuşu pe pereţii mănăstirii, alături de reprezentări ale unor duhovnici mărturisitori din temniţele comuniste, consideraţi modele de sfinţenie şi exemple civice. Unii dintre aceştia au fost canonizaţi recent de Biserica Ortodoxă Română pentru curajul lor de a mărturisi credinţa în timpul regimului comunist, caracterizat drept „inuman şi degradant” şi responsabil pentru afectarea destinului ţării şi a cetăţenilor săi timp de decenii.

„Încurajăm orice demers jurnalistic care pune în lumină autenticitatea unei realităţi religioase, culturale şi sociale, însă dezavuăm şi respingem ferm toate manipulările şi acuzaţiile bazate pe afirmaţii nefondate, care deformează realitatea şi dreptul la liberă exprimare”, a mai afirmat Justin Dănilă. El a atras atenţia că astfel de neadevăruri „transformă cuvântul ziditor în prilej de sminteală şi compromit cultura hristică a dialogului, păcii şi dreptăţii”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]