De la 1 august, românii cu pensii lunare ce depășesc 3.000 de lei vor fi obligați să vireze 10% din suma care depășește acest prag ca contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS). Măsura, prevăzută în Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică și pensiilor provenite din fondurile private obligatorii (Pilonul 2), precum și celor facultative (Pilonul 3) și ocupaționale (Pilonul 4).

Introducerea acestei contribuții a generat dezbateri privind posibilitatea unei duble impozitări a veniturilor din pensiile private. Pentru a clarifica acest aspect și pentru a înțelege modul în care pensionarii pot gestiona impactul financiar al noii obligații fiscale, Gândul a discutat cu specialiști în domeniu: analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), precum și cu avocații Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Contextul legii și declarații oficiale

Noul act normativ elimină facilitatea anterioară care excepta pensiile de peste 3.000 de lei de la plata CASS. În ședința Parlamentului din 7 iulie, Ilie Bolojan a susținut că „fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii”. El a subliniat necesitatea alinierii la standardele europene pentru a nu pierde sprijinul fondurilor europene și a evitat „afundarea în propriile scenarii financiare păguboase”.

Ce prevede legea 141/2025

Conform articolului 100 din Legea 141/2025, venitul impozabil lunar din pensii se calculează prin deducerea unei sume neimpozabile de 3.000 de lei, iar pentru sumele care depășesc acest prag se aplică, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate.

• Pentru plățile unice primite de participanții și moștenitorii fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul 2), precum și pentru fondurile de pensii facultative (Pilonul 3) și ocupaționale (Pilonul 4), venitul impozabil este reprezentat de sumele ce depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică un plafon de venit neimpozabil și, dacă este cazul, se deduce CASS datorată.
• În cazul plăților eșalonate în rate lunare (de exemplu, pe o perioadă de 5 ani), venitul impozabil este calculat pentru fiecare rată, ținând cont de plafonul neimpozabil și de deducerea CASS aferentă.

Aspecte juridice: obligația socială și constituționalitatea noii taxe

Legea a fost validată de Curtea Constituțională a României (CCR), care a stabilit că nu încalcă Constituția. Avocatul Augustin Zegrean a explicat că taxa este o „îndatorire socială”, respectiv o obligație pe care o au toți cetățenii pentru toate veniturile, inclusiv cele din pensii ce depășesc pragul de 3.000 de lei.

„Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a declarat Augustin Zegrean.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a detaliat că plata CASS este necesară pentru ca persoanele să poată beneficia de servicii medicale, calitatea de asigurat dobândindu-se prin plata acestei contribuții, fie din salariu, fie din pensie.

Modalități de încasare a pensiilor din Pilonul 2 și impactul CASS

Persoanele cu pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate fără costuri suplimentare. Cei cu pensii private obligatorii peste acest prag pot alege modul de încasare, influențând valoarea CASS plătite. Potrivit normelor actuale, sumele acumulate în Pilonul 2 pot fi încasate fie în plată unică, fie eșalonat pe o perioadă de 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Un exemplu explicativ, bazat pe o pensie lunară de 3.010 lei și o sumă totală de 180.600 lei, arată diferențele:

• Plată eșalonată pe 5 ani (3.010 lei lunar):
  CASS datorat este de aproximativ 1 leu pe lună, totalizând 60 de lei în 5 ani. Pensia netă rămasă este de 3.009 lei lunar, iar suma totală după plata CASS este de 180.540 lei.
• Plată unică:
  CASS se aplică pentru suma care depășește 3.000 de lei, respectiv 177.600 lei, rezultând o contribuție de 17.760 lei. Pensia rămasă după deducerea CASS este de 162.840 lei, echivalentă cu aproximativ 2.714 lei lunar dacă suma este împărțită pe 5 ani.

Analiza financiară: inflația și dublă impozitare

Adrian Codirlașu, analist financiar, subliniază că alegerea modului de încasare trebuie să țină cont de taxele datorate și de impactul inflației, care poate eroda valoarea sumelor încasate pe termen lung.

„Este vorba efectiv de optimizare. În momentul în care eu decid cum să-mi primesc banii din Pilonul 2, trebuie să iau în considerare taxele și inflația. Să zicem că le întind pe o perioadă lungă, dar le mănâncă inflația. Plătesc mai puține taxe, dar e inflația care erodează banii. Deci este efectiv o decizie pe care o ia beneficiarul în funcție de taxe și inflația așteptată. Este perfect legal”, a explicat Adrian Codirlașu.

El consideră că plata CASS pentru veniturile din pensiile private reprezintă o formă de dublă impozitare, deoarece contribuțiile la fondurile de pensii se fac din salarii deja taxate cu CASS.

„Cumva, când se contributează la aceste fonduri de pensii, deja se contributează din bani impozitați pentru CASS. Din brutul salarial se plătește CASS, se face și contribuția pentru sistemul privat de pensii, deci se plătește deja CASS”, a precizat Codirlașu, adăugând că „mai ales la Pilonul 1, cei care primesc pensia nici măcar nu primesc cât au contribuit, deci acolo clar e dublă impozitare”.

Opinia unui administrator de fonduri private

Radu Crăciun, președintele APAPR, nu vede dublă impozitare în cazul Pilonului 2, deoarece contribuțiile provin din salariile brute, înainte de plata CASS.

Totuși, în cazul Pilonului 3 (pensiile facultative), ar putea exista un risc de dublă taxare dacă angajatul plătește CASS din surse proprii. El menționează că există elemente fiscale favorabile pentru contribuțiile realizate de angajator, care în anumite limite nu implică nici CASS, nici impozit pe venit.

„În oricare dintre situații, înlocuirea obiceiului de încasare a banilor printr-o plată unică de la fondul de pensii cu opțiunea de a încasa banii în mod lunar poate fi o soluție”, a concluzionat Radu Crăciun.

Cifre esențiale despre Pilonul 2

În prezent, 8,3 milioane de români sunt înscriși în fondurile de pensii private obligatorii, majoritatea populației active. Dintre aceștia, 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, parte a contribuției de asigurări sociale (CAS) de 25%.

Pilonul 2 plătește pensii în trei situații: pensionare pentru limită de vârstă, pensionare pentru invaliditate și decesul participantului, când contul este transmis moștenitorilor legali sau testamentari.

Conform datelor APAPR, în cei 17 ani de funcționare, 238.000 de români au primit deja plăți din Pilonul 2, în valoare totală de 3,8 miliarde de lei. Majoritatea beneficiarilor (65%) au fost pensionați pentru limită de vârstă, iar plata unică a fost metoda preferată de 74% dintre aceștia.

• Contribuțiile brute acumulate în Pilonul 2 au totalizat 118,6 miliarde de lei.
• Pilonul 2 a generat un câștig net de 51,4 miliarde de lei (echivalentul a 10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de activitate, conform calculelor APAPR.
• Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 este în prezent de aproximativ 20.000 de lei, dublu față de acum patru ani și jumătate. Un contribuabil cu salariu mediu și contribuții continue de la înființare până acum are în cont circa 47.000 de lei.

Fondurile din Pilonul 2 investesc circa 95% din active în România, fiind printre cei mai mari investitori instituționali autohtoni. Aproximativ două treimi din investiții sunt plasate în titluri de stat, iar aproape un sfert în companii listate la Bursa de Valori București, contribuind astfel la finanțarea sustenabilă a statului și la creșterea economică cu un profil de risc moderat.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]