Joi, 30 iulie, s-au împlinit 23 de zile de la dispariția lui Emil Gânj, criminalul din județul Mureș, care a fugit de la locul unei crime comise cu brutalitate extremă. Deși autoritățile au demarat căutările și au primit mai multe indicii, multe dintre acestea s-au dovedit a fi piste false, iar suspectul rămâne în continuare neidentificat și nevătămat. Psihologii criminaliști și experții în investigații susțin că ancheta a fost marcată de erori și că făptașul ar fi putut părăsi țara.

Critici privind modul de operare al poliției

Tudorel Butoi, psiholog criminalist și fost șef al Laboratorului psihologic de detecție a comportamentului simulat din cadrul Serviciului Criminalistic al Poliției Capitalei, a declarat pentru Ziare.com că organele de cercetare au comis mai multe greșeli în desfășurarea anchetei. El a atras atenția că poliția ar fi trebuit să realizeze o muncă informativă mai amplă și să se bazeze pe rețele de informatori, inclusiv pe sectoriști și persoane din comunitățile locale, pentru a monitoriza toate mișcările suspectului.

„Poliția trebuia să desfășoare muncă informativă, să aibă informatori, persoane de sprijin, sectoristul de zonă, care să vadă toate mișcările. Poliția trebuia să o lase mai ușor cu ‘tancurile’, filtrele. Polițiștii trebuiau să se informeze din fiecare comună, fiecare sat, ce și cum s-a mișcat, trebuia discutat cu pădurarii, cu ciobanii și așa mai departe. Astfel, îl prindeau. Există și teoria potrivit căreia e posibil să fie plecat din țară, variantă pentru care ai nevoie de dovezi. Cum stai trei săptămâni într-o stare de mizerie, alergat, fără haine, mâncare, apă?”, a explicat Butoi.

Profilul psihologic al lui Emil Gânj și posibilitatea fugii în străinătate

Psihologul Radu Leca, specializat în criminalistică, consideră că Emil Gânj a avut suficient timp și resurse pentru a-și planifica evadarea din țară. El subliniază că dispariția fără urmă a unui criminal de acest calibru este rezultatul unei planificări meticuloase și a unei bune cunoașteri a metodelor poliției, precum și a sprijinului din partea unor rețele de complicitate.

„Dispariția fără urme a unui criminal ca Emil Gânj este atribuită mai multor factori, inclusiv planificării riguroase, cunoașterii detaliate a metodelor de investigație ale poliției și eventualului sprijin al rețelelor de complicitate. Există posibilitatea ca acest făptaș să fie plecat din țară. Acești indivizi nu posedă neapărat abilități ieșite din comun, dar au tendința de a învăța și adapta rapid, folosind psihologia inversă și anticipând mișcările autorităților. Abilitățile lor sunt, de obicei, rezultatul unei experiențe ample în ieșirea din situații dificile și a unei motivații personale puternice de a rămâne nedetectați”, a declarat Leca pentru Ziare.com.

Contextul crimei

Cazul a șocat întreaga societate după ce Emil Gânj a pătruns în locuința fostei partenere, atacând-o cu un topor. Victima a fost grav rănită, iar ulterior făptașul i-a dat foc, gest care a stârnit revoltă publică. Ancheta continuă, cu speranța că autoritățile vor identifica și reține suspectul cât mai curând posibil.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]